 |
vineri
10 °C
Ceaţă
20° C | 7° C
posibil ploaie
20% Şanse de precipitaţii
Centrul de prevedere a vremii, Sibiu
|
|
|
|
|
   |
|
UNIVERS CULTURAL
- Cultural -
nr. 601 / 27 Iulie, 2010
Carti noi
Dictionar de monumente. Bisericile de lemn din judetul Mures
Bisericile de lemn din judetul Mures au beneficiat de o cercetare de mare rigoare si acuratete. Lucrarea lui Ioan Eugen Man, Biserici de lemn din judetul Mures, Editura Nico, 2009 (Editia I, Editura Reintregirea, 2004) ramane o lucrare singulara, fundamentala, pentru cunoasterea unui fenomen definitoriu pentru istoria credintei si evolutia mentalitatilor in arhitectura populara in spatiul religios muresean, in dimensiunea sa ortodoxa si greco-catolica.
Cercetarea acestui domeniu are cateva "antecedente", care au fost un punct de sprijin serios pentru extinderea si aprofundarea analizei: Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, marturii de continuitate si creatie romaneasca, Alba Iulia, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Alba Iuliei, 1987, si Arhitectura de lemn din Transilvania I, judetele Alba, Mures, Harghita, Editura Museion, Bucuresti, 1993, realizate de Ioana Cristache-Panait.
Lucrarea lui Ioan Eugen Man, insa, ramane de capatai, referentiala pentru biserica ortodoxa din spatiul muresean, principala beneficiara a acestui studiu. Dar castigul este inestimabil, pentru orice intreprindere care vizeaza domeniul constructiilor bisericesti de lemn, pentru evaluarea in dinamica sa a unui fenomen deopotriva de credinta si de arta.
Constatand interesul manifestat pentru bisericile de lemn, monumente de lemn, din judetul Mures, am considerat utile inventarierea si sistematizarea informatiilor, pentru a veni in sprijinul celor care vor sa ia un prim contact cu acest domeniu, pentru cei preocupati sa contribuie la salvarea, la punerea in valoare a acestui patrimoniu inestimabil, in conditiile in care biserici noi, de zid, iau locul bisericilor vechi de lemn, devenite neincapatoare, lasandu-le pe acestea in plan secund, acordandu-le mai putina atentie decat atunci cand ele slujeau cultului.
Nemaifiind ultile activitatii religioase de zi cu zi, bisericile de lemn pot insa fi introduse in circuitul turismului-religios, ca marturii de credinta, civilizatie, arta.
Responsabilitatea pentru aceasta mostenire este imensa, iar inventarierea ei nu poate fi decat de bun augur, parte a unor demersuri conjugate, institutionale _ de stat, de cult.
Responsabilitatea prima in ocrotirea acestor monumente revine proprietarilor de drept, conform legii.
Informatiile din acest "Dictionar" (Editura Nico, 2010) sunt minimale: numele si hramul bisericii, anul constructiei, codul LMI, dimensiuni, structura, particularitati. Fiecare biserica beneficiaza de cateva fotografiii, exterior si interior.
Pe langa aceste biserici, incluse in LMI, exista alte numeroase biserici de lemn care ar trebui incluse pe aceasta lista, dar si un numar remarcabil de noi biserici de lemn, ridicate dupa arhitectura unor biserici de lemn din zona. Numai Targu-Muresul are doua biserici de acest lemn, biserica de la Spitalul Nou si cea din cartierul "Tudor".
In lista mai figureaza si biserici care sunt disparute, cum sunt cele de la Band, Deaj, Oroiu-Ungureni, ori distruse ireversibil, cum e cea de la Mura Mare.
Aceasta este o prima editie, de pionierat. Vor urma altele, revizuite si adaugite.
NICOLAE BACIUT
Ferestre
Varful creionului
Ma simt departe,
de chipurile cunoscute…
fiind chiar in mijlocul lor…
Dar, am obosit sa tot sar
Peste zidul falsitatii, care e
din ce in ce mai inalt in jur…
Prefer sa evadez in cuvinte,
prin varful creionului asezat
pe goliciunea unei hartii,
si sa ascult noaptea cantecul monoton
al timpului ce se scurge, uneori,
prea repede prin clepsidre…
Decat sa ma lovesc mereu
de compromisuri si sa respir banalitate,
ce-mi irita prea mult sufletul.
4 mai 2010
CADAR KATALIN
BISERICA DE LEMN - CUSTELNIC
Am fost la Custelnic in mai multe randuri, prima oara, ca reporter de televiziune, si am ramas surprins de starea in care se afla biserica de lemn de aici, in care nu se mai slujea de peste o jumatate de veac, pentru ca in sat, la ulita principala, a fost ridicata o biserica de piatra, cu hramul "Sf. Nicolae", sfintita la 9 octombrie 1938.
Faptul ca nu se slujea in ea lasa si mai mult impresia apasatoare de loc uitat de Dumnezeu.
Am sperat mereu ca se vor gasi resurse pentru a salva aceasta biserica, martor important de credinta si neam.
Biserica, situata in cimitirul satului, la nr. 159, are hramul "Sf. Nicolae" si nu "Sf. Arhangheli", asa cum apare si in Lista Monumentelor Istorice, 2004, si cum sustine si Eugenia Greceanu (Tipologia bisericilor de lemn din zona centrala a Transilvaniei. Privire de ansamblu in urma inventarierii din 1962-1965, in Mon.Ist., 3. Bucuresti, 1969, p.41).
Hramul "Sf. Nicolae" il atesta si o stampila veche, cu litere chirilice, aflata in patrimoniul bisericii.
Anul datarii pentru construirea bisericii, 1780, mentionat in lista, este controversat.
Conform traditiei, biserica (situata in imediata vecinatate a bisericii de lemn "Arhanghelul Mihail" a greco-catolicilor, care dateaza de la 1891, dupa cum atesta inscriptia de pe peretele de vest al pronaosului) a fost ridicata in 1751, folosindu-se material, atat de la o biserica anterioara, cat si de la o alta, adusa cu plutele, de la Deda, pe Mures, pana la Ogra, iar de acolo cu carele.
Conscriptia lui Inochentie Micu Klain insa mentioneaza existenta lacasului in 1733, fiind pomenit si numele lui Popa Grigorie, preot neunit, alaturi de Popa Dumitru, unit. Data a fost confirmata si in anul 1750, asadar inaintea anului considerat, conform traditiei, ca an al constructiei. Conscriptii ulterioare, din 1760-1762 si din 1805, reconfirma acelasi an, 1733. Cu toate acestea, traditia pare a fi mai convingatoare decat documentele.
Doua inscriptii, cea de pe ancadramentul intrarii spre naos si cea de pe proscomidie, vin in sprijinul traditiei.
Ioana Cristache-Panait (in Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, marturii de continuitate si creatie romaneasca, Alba Iulia, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Alba Iuliei, 1987) aduce elemente peremptorii in confirmarea traditiei, prin deslusirea inscriptiei, cu dificultati
inerente de descifrare de pe intrarea spre naos: "Titorii anume Ganlav, intocmai nimenea a i se pune impotriva s-a ... in zilele popii ... aceasta sfanta biserica s-au indemnat anume Ganea Patru cu sotul sau si fratele sau anume One si fii ... Macavei ... in zilele protopopului insemnat. Si sa-l pomeneasca si pe acest vreadnic anume Petru Muraru din Sama/rtin/ au facut aceasta sfanta biserica sa se pomeneasca si ei impreuna cu titorii, ca sa se pomeneasca in veci amin ... la biserica Rasaritului si sa fie afurisit cine o da la cei uniti ".
Pictura dateaza, atat cea din altar cat si cea a iconostasului, din 1756, fiind realizata prin contributia familiei Ganea Patru, dupa cum reiese din pisania de pe proscomidie, descifrata tot de Ioana Cristache Panait: "Pomelnicul lui Ganea Patru care au muncit si au cheltuit mult la aceasta sfanta biserica si oltariul au zugravit: Patru, Andonie, Macovei, Marie, Patru, Toader, Maria, Maria, Todor, Ioan, Ion si tot neamul lor sa se pomeneasca fiind indemnator popa Grigorie preot satului, 1756".
Intr-o a doua etapa, din 1786, se picteaza naosul, dupa cum se mentioneaza in pisania de pe timpanul de vest, unde sunt si scene reprezentand "Jertfa lui Avram" si "Sfintii Constantin si Elena": "S-au zugravit aceasta sfanta biserica in zilele imparatului Iosif al II-lea, preot Dumitru 1787, zugrav popa Nicolae", pisanie descifrata de Ioana Cristache Panait. Acelasi zugrav picteaza si tampla, desfasurata pe doua frize. In pronaos, deasupra intrarii in naos, scrie: "S-au zugravit aceasta sfanta tinda, in zilele imparatului Iosif al II-lea, fiind preot parintele Dimitrie, iara titori Solomon Pascu, al doilea Daba Ioan, 1787, zugravi popa Nicolae sin Iacov ... Vasilie", acesta din urma considerandu-se a fi Ban (Bon) Vasile, cel care a pictat in 1789, biserica de la Subpadure, alaturi de popa Nicolae, iar in 1814, biserica de lemn din Targu-Mures.
Aceasta micromonografie (Editura Nico, 2010) se alatura celor despre Catedrala Mare, Biserica de la Lapusna, Biserica de lemn din Targu-Mures, Biserica din Deda, Biserica din Culpiu, aparute in ultimii ani.
NICOLAE BACIUT
Ochean intors
APUSUL UNUI MARE SENIOR:
MIRCEA MICU (31 ian. _ 18 iul. 2010)
Se numea Micu _ dar era Mare. I ma adresam cu invariabilul ,,coane Mircea``. Ii placea formula de politete, mi-a si marturisit-o, odata. Si chiar era un cucon, in sens ardelenesc, adica un domn, in sens muntenesc. Avea un anume sarm, incepand de la imbracaminte si pana la grai. Un grai ramuros, in care mustea umorul gingas, dar si apasat, uneori, insotit mereu de un zambet de ingaduinta.
Am cu si despre el nenumarate amintiri _ bucurestene, de la Mogosoaia (bineinteles, alaturati cu mon cher Preda ori chisnovaticul genial (pe atunci) Dinescu, ori uriasul urs brailean Fanus Neagu, fie umbrosul Florin Puca, sau cititorul in Cosmos, Gh. Pitut.
Neindoios, capodoperele sale raman romanul Patima (transcris si pe pelicula cinematografica) si poemele inchinate Mamei _ esenta neamului. Se alatura, prin performanta lirica a acestui gen, lui Eminescu, lui Labis si Grigore Vieru.
Era unic in felul sau si indragostit de cultura. De cultura mare.
Ne-am cunoscut in vara anului 1962, eu fiind incataramat ca soldat in termen si feroviar _ si ne-am imprietenit instantaneu.
Candva, in preajma lui Gh. Tomozei, rosteste: ,,Tom, lui Gh. Istrate nu-i place poezia ta.`` Inventa pentru a-si ascunde propria-i parere. Alumnul a zambit imperturbabil, dar eu m-am zburlit de neadevar. Cine stie ce sicane se ascundeau intre ei sub acest transfer pe spinarea mea de nufar impietrit.
In ultimii 6-7 ani, am fost vecini, el la Lujerului, eu la Veteranilor, in Militari, si de cateva ori pe saptamana faceam impreuna piata. Era cunoscut de precupeti (mai mult femei!). Si nu se targuia, platea pretul intreg.
Mi-a daruit (cu un autograf ametitor) volumul sau omagial-antologic Romanticul intarziat, din care citez, sugrumat de lacrimi:
Mama, acesta sunt
jumatate acoperit cu pamant,
cealalta jumatate se duce
si nici n-are cruce...``
Pedepsesc cu buzele stranse pe cei care l-au incenusat, in loc sa-l aseze in coparseu, langa Arad si langa mamuca-sa dulce...
Noapte inalta si sfanta, coane Mircea!
Si hai sa mai recitam impreuna din poezia Dumneavoastra:
,,Sa adormim, e ceasul inselator de dulce,
departe, in mansarde, peretii se-nmultesc!
E ora zero. Veacul se duce sa se culce
cu tot ce are dansul urat si nebunesc.
Cat se mai poate inca. Atat cat se mai poate,
Sa ne ferim de zgomot, de vin si de masini.
Reinventa-vom birja de targ cu patru roate
Si cand vom fi pe mare, vom inhama delfini``...
Gheorghe Istrate
NICOLAE BACIUT
|
|
|
   |
|
|
|
|
Ziarul nu apare in
zilele de luni.
| Targu Mures |
| ARTA: |
| "Sherlock Holmes" - Ore de difuzare: 16.30, 19, 21.30. Joi, de la orele 16.30 si 19. Redus de la ora 16.30. Pret intreg 8 lei, pret redus 6 lei. |
|
| Sala Mare: |
| 19.00 |
| "SI FLUTURII SUNT LIBERI"de Leonard Gershe |
| - sectia romana - |
|
| Filarmonica de Stat |
| 19.00, |
| TARGU-MURES |
| Sala mare: CONCERT SIMFONIC EXTRAORDINAR DE ANUL NOU. Dirijor: Horia Andreescu. In program: L.van Beethoven, C.Nielsen, O.Nicolai, J.Offenbach, P.I.Ceaikovski, J.Strauss. |
|
|
|
