cuvantul liber este un cotidian local muresean care prezinta stirile de actualitate, editorialul zilnic, Cuvantul liber, mures, ziar muresean, ziar mures, stiri mures, anunturi, editorial, cotidian, cotidian local, cotidian local mures, meteo, curs valutar, horoscop, judetul mures, ziar, articol, anunt, mica publicitate, informatie, stiri locale cuvantul liber este un cotidian local muresean care prezinta siturile de actualitate, editorialul zilnic, de asemenea cuvantul liber Cuvantul liber, mures, ziar muresean, ziar mures, stiri mures, anunturi, editorial, cotidian, cotidian local, cotidian local mures, meteo, curs valutar, horoscop, judetul mures, ziar, articol, anunt, mica publicitate, informatie, stiri locale














MIERCURI, 30 IULIE, 2014  •  ANUL XXVI; NR. 145 (6353)













  USD EURO
 BNR  3.2711  4.3955
Alte banci... 
 1 g aur=137,4806 lei


30.07.2014
Astazi 29°C, cer partial noros; Maine 30°C, cer partial noros

Centrul de prevedere a vremii, Sibiu


web design realizare site-uri web logo carti de vizita gazduire site



Tarnaveniul si contextul general al zilelor premergatoare MARII UNIRI de la 1 DECEMBRIE 1918

- Social -
nr. 228 / 21 Noiembrie, 2013

In toamna anului 1918, Partidul National Roman a luat "in mana” fraiele destinului natiunii romane, majoritare in Transilvania. "Declaratia privind dreptul de autodeterminare a romanilor din Transilvania”, conceput de catre Comitetul Executiv al P.N.R., la 12 octombrie 1918, in casa oradeanului Aurel Lazar, de catre "eminenta cenusie” a partidului, Vasile Goldis, a fost prezentata sase zile mai tarziu Parlamentului de la Budapesta, prin vocea lui Vaida Voievod. Acesta era, practic, o declaratie de independenta a natiunii romane impilate din Transilvania. Pentru a largi forul de conducere al natiunii, si pentru a-l face mai reprezentativ, ia fiinta, la 30/31 octombrie 1918, Consiliul National Roman Central (C.N.R.C.). Acest organism isi propunea preluarea conducerii teritoriilor locuite de romani din Imperiul Austro-ungar, aflat in agonie. Deoarece hotelul "Jagerhorn” ("Cornul vanatorilor”) din Budapesta, ca loc de constituire, nu era prea indicat, Consiliul si-a mutat sediul, incepand din 2 noiembrie, la Arad, in casa lui Stefan Cicio-Pop, ales presedinte inca de la constituire. Conform unei strategii de organizare bine stabilite, acest "guvern provizoriu al natiunii noastre”, recunoscut si sprijinit de natiunea romaneasca din Ardeal, cat si de ierarhii celor doua biserici romanesti surori (ortodoxa si greco-catalica), si-a creat in teritoriu noile organe politico-administrative si de siguranta, formate din consiliile nationale locale si garzile nationale romanesti locale. Constituirea acestor noi organe ale puterii s-a facut pe intreg teritoriul Transilvaniei, foarte rapid, si-ntr-o mare insufletire romaneasca, populatia simtind tot mai mult ca se apropie Ziua cea Mare. La Tarnaveni, Consiliul National Roman s-a infiintat la 1 noiembrie 1918, avandu-l ca presedinte pe preotul protopop greco-catolic Laurentiu Pascu, ca vicepresedinte pe directorul Bancii "Albina” Ioan Rades, iar ca secretar pe avocatul Zaharia Boila. Acesta din urma va lasa importante pagini de memorialistica referitoare la acele zile, in lucrarea intitulata "Zile Mari”. Sub indrumarea si, uneori, sub supravegherea C.N.R. din Tarnaveni, aproape in fiecare sat si comuna din apropiere s-au infiintat consilii nationale locale si garzi civile, pentru mentinerea ordinii. La 6 noiembrie 1918 a fost ratificata conducerea C.N.R. din Tarnaveni, intr-o adunare ce a avut loc in sala mare a agentiei bancii "Albina”, actualul sediu al Politiei municipiului. Pe acelasi sediu al bancii, la 13 noiembrie 1918, s-a arborat pentru prima data in localitate drapelul romanesc, sub ochii a sute de oameni care au aplaudat frenetic evenimentul. La 13 noiembrie 1918 a avut loc in localitate Adunarea consiliilor nationale romanesti din localitatile limitrofe, prilej ce a adunat nu numai delegatii satelor, ci chiar o mare multime care a venit pentru "a intari”, prin prezenta, izbanda ce se prefigura (adunarea a avut loc in Piata Primariei, astazi parc). Pe langa C.N.R. din Tarnaveni s-a format si o garda nationala, compusa din 40 de membri, in majoritate fosti militari, avandu-l in frunte pe Emil Tatar, protopopul greco-catolic de mai tarziu, initiatorul (in 1937) a constructiei actualei biserici ortodoxe "Sfanta Treime” din Tarnaveni (catedrala, cum spun acum localnicii). Din Garda nationala tarnaveneana faceau parte: Maior Alexandru, Cernea Petru, Popa Dumitru, Boila Danila, Alexandru Costea, Dabau Ioan, Tili Andrei, Tompi Anghelus, Ioan Gligor, Trifu Cosma, Petru Naftaila, Popa Zaharia, Tincus Martin, Vasile Grecu, Cotea Vasile, Popa Naftaila, Ioan Hanc, Ioan Nistor, Ioan Popa, Nicolae Corbureanu, Francisc Buhazi, Petru Izdraila, Tompi Alexandru, Petre Gligor, Farcas Andrei, Alexandru Roman, Emil Candea, Costea Danila, Rusu Ioan, Stoica Ioan, Ioan Popa, Popa Ioan, Morar Vasile, Suciu Gherasim, Ciuchina Zaharia, Vasile Ghimbutan, Teodor Nistor, Alexandru Petru, Popa Aurel, Alexandru Coman. Ca urmare a esuarii tratativelor din 13-14 noiembrie 1918, de la Arad, dintre guvernul maghiar, reprezentat de Jaszi Oskar si conducerea Consiliul National Roman Central, cat si a fixarii la Belgrad, de catre puterile aliate, a unei granite arbitrare intre Ungaria si Transilvania, ce lasa sub suveranitatea Budapestei importante orase si regiuni istorice romanesti, s-a hotarat convocarea pe 1 Decembrie, a unei mari Adunari nationale a romanilor din Transilvania si Ungaria, care sa-si hotareasca singuri soarta. Ca loc de desfasurare s-a ales Alba-Iulia, oras ce avea puternice rezonante istorice, dar si emotionale, in constiinta neamului romanesc. Aici, in vechiul Apullum, a fost sediul guvernatorului Daciei si locul cantonarii Legiunii a XIII-a "Gemina”, si tot aici, la 1 noiembrie 1599, a intrat triumfal Mihai Viteazul, pentru ca apoi, sa realizeze prima unire politica a celor trei provincii istorice romanesti, ideal ce va calauzii zeci de urmatoare generatii de romani, de-a parte si de alta a Carpatilor. Vechiul oras de pe Mures mai pastra in memoria obiditilor Transilvaniei martiriul lui Horea, Closca si Crisan, iar temnitele sale inca mai purtau glasul "Craisorului muntilor”, de la 1848, Avram Iancu. Desi au avut la dispozitie mai putin de doua saptamani pentru organizare, vestea Marii Adunari de la Alba-Iulia, de la 1 Decembrie 1918, s-a imprastiat "ca fulgerul” printre "poporeni” romanii (si nu numai printre ei), astfel incat in ziua aleasa, rezolutia citita de Vasile Goldis, care hotara, printre altele, unirea fara conditii a Transilvaniei cu Romania, a gasit un entuziast ecou, atat in fata celor 1228 de delegati alesi oficial, cat , mai ales, in fata celor peste 100.000 de participanti, veniti din toate colturile Transilvaniei. Printre acestia au fost, desigur, si multi tarnaveneni, care au mers cu si fara "mandat”, la Alba-Iulia, in acea Sfanta zi de 1 Decembrie 1918: Romul Boila (1881-1946), avocat, delegat titular din partea Cercului electoral Tarnaveni, ales in urma adunarii din 26 noiembrie 1918. Acesta va deveni ulterior in guvernul provizoriuConsiliul Dirigent, unul din cei 15 membri, (practic, ministru) repartizandu-i-se "Resortul comunicatiilor, lucrari publice, posta, telegraf si alimentatie publica”; Ioan Rades (1876-1952), functionar si apoi director la Banca "Albina”, "delegat titular”, ales de acelasi cerc electoral tarnavenean; Martian Calutiu (1883-1940), avocat, locotenent, reprezentand Garda Nationala romana din comitatul Tarnava Mica, ales la Tarnaveni, in cadrul sedintei C.N.R. din comitat, din ziua de 27 noiembrie 1918.; Laurentiu Pascu (1867-1920), protopop greco-catolic, "delegat de drept” din partea Protopopiatului Tarnaveni; Ana Coman (1889-1952), casnica, "delegat titular al Reuniunii femeilor romane din comitatul Tarnava Mica”, aleasa ca urmare a Adunarii generale tinute la 27 noiembrie 1918; Leontina Costea (1891-1952), presedinta a femeilor din Bozias (pe atunci sat din apropierea Tarnaveniului, azi, cartier al acestuaia), aleasa ca "delegat” la aceeasi reuniune la care a fost aleasa si Ana Coman; Ana Boila (18961972), casnica, alesa ca "delegat titular” asemeni delegatelor anterioare, si idem Eugenia Sabau (18751960), casnica din Bozias.

P.S.1 Vineri, 25 octombrie 2013, cu ocazia lasarii la Muzeul Municipal din Tarnaveni a cartilor "In numele adevarului” de Lazar Ladariu si "Poporul de prosti versus Eminescu” de Razvan Ducan, in fata unei sali pline, profesorul Ionel Covrig, presedintele Despartamantului "Gheorghe Oprean” al ASTREI din Tarnaveni a propus (spre satisfactia celor prezenti) ca pe cladirea muzeului sa se monteze o placa de marmura cu numele delegatilor oficiali tarnaveneni, prezenti la Alba Iulia, la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918. In sala a fost prezent si dl. jurist Sorin Meghesan, primarul localitatii, care, din cate am vazut, parea ca e de acord cu propunerea domnului profesor Ionel Covrig, urmand ca sa vedem si practic, prin sprijin, acest acord al domniei sale.

P.S.2 Subsemnatul, propun ca si pe cladirea sediului Bancii "Albina”, actualul sediu al Politiei municipiului Tarnaveni, acolo, unde, la 13 noiembrie 1918, s-a arborat prima data steagul tricolor romanesc, sa se monteze o placa de marmura cu semnalarea locului si datei acestui eveniment, foarte important din viata urbei. Referitor la propunerea mea, pentru placa de pe sediul actual al Politiei din Tarnaveni, ar fi binevenita implicarea si a conducerii acestei institutii din Tarnaveni, care ar putea lua chiar initiativa realizarii practice a ei.

RAZVAN DUCAN




Ziarul nu apare in
zilele de luni.










 Targu Mures
 ARTA:
Tatal Fantoma, sambata, 19 mai, ora 20,00


 Sala Mare:
18:00
06.06.2014
- sectia romana -
"Contra Iubirii” de Esteve Soler, in regia lui Radu Alexandru Nica; la Sala "Parking” (intrarea dinspre Sala Mica)


 Filarmonica de Stat
20 martie ora 19
Concert Alexandru Tomescu
Cunoscutul violonist Alexandru Tomescu a revenit ieri, 20 martie, ora 19, pe scena Palatului Culturii din Targu-Mures, cu un concert de exceptie, in care a interpretat o pagina deosebita a literaturii pentru vioara, Concertul in la minor de A. Dvorak. Evenimentul muzical l-a avut la pupitrul dirijoral pe Horia Andreescu, maestrul aducand in atentie, impreuna cu Filarmonica de Stat Targu-Mures, creatia simfonica a compozitorului muresean Csiky Boldizsár, cu lucrarea "Concertatio”. In partea a doua a concertului au rasunat acordurile Simfoniei nr.5 in do minor de Ludwig van Beethoven. Biroul de presa al Consiliului Judetean Mures

rca ieftin

bebe strumf