 |
vineri
0 °C
Ninsoare slabă
6° C | -4° C
posibil ploaie
30% Şanse de precipitaţii
Centrul de prevedere a vremii, Sibiu
|
|
|
|
|
 |
|
 |
|
 |
|
|
"De-a pururi sfanta
si frumoasa/ Sa dainuiasca limba noastra!"
Doua sunt motivele care m-au determinat sa ma incumet
sa incredintez tiparului aceste randuri despre limba noastra cea romana. Limba, acel tezaur pretios, "depozitul sacru lasat de generatiile trecute" pe care "se intemeiaza nationalitatea" (G. Baritiu), "forta de coeziune a unui neam" (Ion Bianu), "cea mai scumpa ereditate" (T. Cipariu), "sufletul natiei, expresie a ideilor, a sentimentelor, a gandirii" (A. N. Tolstoi), "… fiinta vie care ne vine din timpurile cele mai indepartate ale trecutului nostru (…), cea mai scumpa mostenire a stramosilor" (N. Iorga). "Dragostea de patrie _ spunea K. G. Paustovski _ este de neconceput fara dragostea pentru limba ei".
Ar fi cateva suficiente argumente-motive sa ma intorc cu 20 de ani in urma, la un "jalon" in timp, la care ma refeream in primele randuri. Prin luna februarie 1990, cand se intetea focul sub oala in clocot a iredentismului etnic maghiar, pe una dintre pancartele purtate de elevii romani targumureseni, aflati in fata unui separatism impus de o minoritate, printr-o pornire aberanta, total antieuropeana, dezastruoasa, scria: "Limba romana _ acasa stapana!". Pancarta aflata in vecinatatea altora doua: "Suntem frati, nu ne separati!", "Noi suntem de nationalitate copii!". Era vremea tulburarilor organizate, din umbra, a involburarilor targumuresene, din ce in ce mai ingrijoratoare, care vor ajunge la apogeu in acele zile, dramatice, de 19-20 martie 1990, derulate dupa clare scenarii de culise, cand romanii, provocati mereu din decembrie 1989 incoace, doreau ca "harta Limbii romane sa nu devina, cumva, mai mica decat cea a Romaniei!".
Asa cum visau unii! Pentru ca "pe limba ta trebuie
s-o cinstesti", cum graieste un proverb romanesc, pentru ca _ precum spun si versurile din "Graiul neamului", de George Cosbuc _ "Graiul lor, de voie buna,/ Nu l-au dat!" stramosii nostri. Al doilea motiv mi l-a oferit, cu generozitate, intr-un decembrie trecut, Vlad Filat, actualul premier al Republicii Moldova, un tanar-speranta pentru fratii nostri basarabeni, dupa evenimentele din aprilie 2009 si alegerile anticipate, soldate cu victoria romanilor si infrangerea rusofonilor de la Chisinau, din Basarabia, "sora noastra cea mezina". Participant la summit-ul organizat la Bucuresti, invitat fiind, in limba engleza, sa ia cuvantul, Vlad Filat s-a apropiat de microfon, spunand: "Permiteti-mi sa vorbesc in limba mea materna - limba romana!". Adica, in limba oficiala a statului, a tarii-gazda, conform articolului 13 din Constitutia Romaniei, Legea fundamentala a tarii. Dupa atata amar de vreme, un demnitar basarabean rostea tocmai ce spunea, in perioada interbelica, istoricul Ioan Lupas, chemand, sub stindardul ASTREI, la o "solidara munca a celor jertfelnici pentru cauza culturii romanesti, a viitorului neamului nostru", aici, in Gradina Maicii Domnului, "in matca viforelor vietii, cu acea suferinta educata a rabdarii si cu tacerea intelepciunii". Noi suntem, spunea istoricul, sub semnul limbii, legii si mosiei. Limba-i suportul vietii neamului nostru, candela dainuirii unui popor. Fara ea, legea stramoseasca, adica acea credinta in Biserica si in Bunul Dumnezeu, si mosia _ zid si al vremurilor sub asezamantul pravilei parintilor, mosilor si stramosilor nostri, mereu strajeri la Portile Rasaritului _ n-ar mai fi posibile. "In constiinta unui individ _ spunea Petre Andrei _, limba, ca si judecata lui, in stiinta, ca si in creatiunile sale artistice", este cea in care "se distinge usor mostenirea nationala, pe care a avut-o, si fondul natiunii". "…Nationalitatea, dupa a mea socoteala _ credea G.Baritiu _ este o trebuinta fireasca, iar limba e, aevea, proprietatea sfanta a unei natiuni". Limba, "ca un fagure de miere"
(M. Eminescu) "conditioneaza toate creatiunile intelectuale" (D. Caracostea), asa cum "limba elena a determinat gandirea vechilor filosofi". In acele "izvoare de inteles" _ cum le numea D. Caracostea, cuvantul - "purtator metaforic" - da individualizare estetica si stralucire limbii. Cititi doar poeziile eminesciene - "Stelele-n cer", "Dintre sute de catarge" si "Oda
(in metru antic)" - si va veti convinge!
In avanpostul acesta al insulei latinitatii din oceanul slav, al gandului tutelar al fiilor "tarii inconjurate de romani" _ cum spunea Nicolae Iorga _, ar mai exista un motiv pentru odraslirea acestor randuri in zilele vremurilor noastre, prea vitregi din 1990 incoace, prin care unii ar dori, prin lacomie vrajmasa, mai multe Romanii Mici, in locul Romaniei Mari - "dodoloata" numita de Lucian Blaga _, faurita la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, intr-o Europa a regiunilor, nu a natiunilor.
Ar fi un alt motiv, pentru randurile de fata, tocmai indemnul _ Testament _ al lui Ienachita Vacarescu: "Urmasilor mei Vacaresti/ Las voua mostenire/ Cresterea limbii romanesti/ Si-a patriei cinstire". Pentru cresterea limbii noastre romanesti, pentru "a patriei cinstire", pentru ca limba noastra sa ramana acasa stapana, au luptat inaintemergatorii, uniti pentru viitorul dorit, "devotati unui scop maret, pentru binele Neamului Romanesc si al Patriei"! Pe structuri de rezistenta, cum sunt si cele de mai sus, si-a asezat temeliile poporul roman, neam nascut crestin, iar Tara pe ele si-a cladit numele si viitorul, pentru totdeauna. O spunea, candva, atat de convingator, Simion Barnutiu: "Fost-am cu hunii, si nu ne-am facut huni; fost-am cu avarii, si nu ne-am facut avari; fost-am cu bulgarii, si nu ne-am facut bulgari; cu rusii, si nu
ne-am facut rusi; cu ungurii, si nu ne-am facut unguri (...) Nu ne-am ungurit, nu ne-am nemtit, ci ne-am luptat pentru pamantul si neamul nostru, ca sa vi le lasam voua, dimpreuna cu limba noastra, ca si cerul sub care ne-am nascut. Nu va nemtiti, nu va unguriti nici voi; ramaneti credinciosi neamului si limbii voastre!". Oare ce indemn ar putea fi mai frumos, mai inaltator, mai puternic decat acesta, privind limba dainuind sub cerul sub care ne-am nascut?! "Ramaneti credinciosi neamului si limbii voastre!" _ ne indemna inaintemergatorul, luminator al cailor noastre!
Unii, din preajma premierului basarabean, sustin ca Vlad Filat cunostea bine, din anii liceului, poezia "Limba noastra", a lui Alexe Mateevici (16 martie 1888 _ 12 august 1917), preotul militar rapus in Primul Razboi Mondial, pe frontul din Moldova. Nascut la 16 martie 1888, in Bugeac, localitatea Causeni, din judetul Tighina, a murit, ca preot militar, la 29 de ani, de tifos exantematic, pe frontul luptelor de la Marasesti, din vara anului 1917. "Daca traia _ scria George Calinescu, in monumentala lucrare «Istoria literaturii romane de la inceputuri pana in prezent» _, ar fi fost un poet mare. Numai Eminescu a stiut sa mai scoata atata mireasma din ritmurile populare". Cititi numai, in liniste, versurile acestui adevarat imn inchinat limbii noastre si va veti convinge: "Limba noastra-i o comoara/ In adancuri infundata,/ Un sirag de piatra rara/ Pe mosie revarsata.// Limba noastra-i foc ce arde/ Intr-un neam ce, fara veste,/ S-a trezit din somn de moarte,/ Ca viteazul din poveste.// Limba noastra-i numai cantec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere ce spintec/ Nouri negri, zari albastre.// Limba noastra-i graiul painii,/ Cand de vant se misca vara:/ In rostirea ei, batranii/ Cu sudori sfintit-au tara.// Limba noastra-i frunza verde,/ Zbuciumul din codrii vesnici,/ Nistrul lin ce-n valuri pierde/ Ai luceferilor sfesnici.// Limba noastra-s vechi izvoade/ Povestiri din alte vremuri;/ Si cetindu-le-nsirate/
Te-nfiori si te cutremuri.// Limba noastra ii aleasa/ Sa ridice slava-n ceruri,/ Sa ne spuie-n hram, acasa,/ Vesnicele adevaruri.// Limba noastra-i limba sfanta,/ Limba vechilor cazanii,/ Care-o plang si care-o canta/ Pe la vatra lor, taranii.// Inviati-va, dar, graiul/ Ruginit de multa vreme,/ Stergeti slinul, mucegaiul/ Al uitarii care geme.// Strangeti pietre lucitoare,/ Ce din soare se aprinde/ Si-ti vedea, in revarsare,/ Un potop nou de cuvinte.// Nu veti plange-atunci amarnic/ Ca vi-i limba prea saraca,/ Si-ti vedea cat e de darnic/ Graiul tarii noastre, draga.// Rasari-va o comoara/ In adancuri infundata,/ Un sirag de piatra rara/ Pe mosie revarsata." Am redat, integral, si deloc intamplator, poezia celui care, in scurta-i viata, de doar 29 de ani, traita sub un regim tarist, scolit doar in limba stapanitorului rus si sovietic, la Chisinau si la Kiev, ne-a lasat acest giuvaier, imn inchinat vesniciei limbii noastre. "Limba romana o cunostea doar din familie (...), s-a inscris voluntar in armata romana, ca preot militar, jertfindu-se pentru Romania, inchinand, in scurta lui viata, «Limbii romane» cea mai frumoasa oda din literatura noastra". "Strangeti pietre lucitoare", ne indemna poetul, pentru "potopul de noi cuvinte", "Si-ti vedea cat e de darnic/ Graiul tarii noastre, draga". Am prezentat poezia "Limba noastra", nu atat pentru generatia mai varstnica, in coboras pe cealalta parte a muntelui vietii, ci, mai ales, pentru elevii, pentru tinerii de azi, ca mesaj prin vreme al celor care s-au jertfit si "numai pietre de mormant/ Mai pastreaza-al lor cuvant".
Sunt sigur ca, atunci cand premierul basarabean, Vlad Filat, refuza sa-si rosteasca gandurile in alta limba decat in cea materna, limba romana _ el cunoaste limbi straine! _, s-a gandit si la versurile poetului de talie europeana, cu loc sigur in orice antologie lirica a lumii, cuprinzand cele mai frumoase poezii, Grigore Vieru. Poemul "In limba ta" e unul dintre acestea: "In aceeasi limba/ Toata lumea plange./ In aceeasi limba/ Rade un pamant./ Ci doar in limba ta/ Durerea poti s-o mangai,/ Iar bucuria/ S-o preschimbi in cant.// In limba ta/ Ti-e dor de mama/ Si vinul e mai vin/ Si pranzul e mai pranz./ Si doar in limba ta/ Te poti opri din plans.// Iar cand nu poti/ Nici plange si nici rade,/ Cand nu poti mangaia/ Si nici canta,/ Cu-al tau pamant,/ Cu cerul tau in fata,/ Tu taci atunce/ Tot in limba ta".
"Acolo unde-s 'nalti stejari" _ cum scria un poet ardelean _, "Acolo este tara mea si neamul meu cel romanesc!/ Acolo eu sa mor as vrea, acolo vreau eu sa traiesc!" _ cum, inaltator, exclama _, Ion Nenitescu, limba, data impreuna cu laptele mamei, devine steag pe campurile de batalie ale existentei noastre romanesti. Ea ne da dainuire. Ea ne da vesnicie. "Eu nu ma las de limba noastra,/ De limba noastra cea romana!" _ exclama poetul Petru Carare, considerandu-ne, pe toti, profund indatorati limbii romanesti: "In varf de cer far' de prihana,/ Ca neamul sa te tina minte,/ Te-am pus spre a ne fi icoana/ De-a pururi, scump si sfant parinte.// Cobori un pic din slavi, din slavi albastre,/ Cu chipul tau sa ne sfintesti pamantul -/ In fata ta si-n fata limbii noastre,/ Eu azi te rog: asculta-mi juramantul.// De-ar fi cumva-n moment de ceata/ Sa fiu lovit de-o soarta stramba,/ Mai bine mut raman o viata,/ Decat lipsit de-a noastra limba.// Cat timp in lumea zgomotoasa/ Va fi suflare omeneasca,/ De-a pururi sfanta si frumoasa/ Sa dainuiasca limba noastra.// Sortita-n veci de-a nu apune,/ Cu-a sa rostire dulce si maiastra,/ Mereu sub soare, mandra sa rasune./ Ca o cantare, vechea limba-a noastra// Deci crezul meu sub zarea-albastra/ O vesnicie sa ramana: EU NU MA LAS DE LIMBA NOASTRA,/ DE LIMBA NOASTRA CEA ROMANA!".
Adaugand sfarsitului acestor randuri si versurile din poezia "Limba noastra", de G. Sion, "Mult e dulce si frumoasa/ Limba ce-o vorbim,/ Alta limba armonioasa ca ea nu gasim!", consideram ca despre "limba bogata si armonioasa", prin vreme dainuind, orice comentariu, orice cuvinte in plus ar fi de prisos!
LAZAR LADARIU
|
|
|
 |
|
 |
|
|
|
|
Ziarul nu apare in
zilele de luni.
| Targu Mures |
| ARTA: |
| "Sherlock Holmes" - Ore de difuzare: 16.30, 19, 21.30. Joi, de la orele 16.30 si 19. Redus de la ora 16.30. Pret intreg 8 lei, pret redus 6 lei. |
|
| Sala Mare: |
| 19.00 |
| "SI FLUTURII SUNT LIBERI"de Leonard Gershe |
| - sectia romana - |
|
| Filarmonica de Stat |
| 19.00, |
| TARGU-MURES |
| Sala mare: CONCERT SIMFONIC EXTRAORDINAR DE ANUL NOU. Dirijor: Horia Andreescu. In program: L.van Beethoven, C.Nielsen, O.Nicolai, J.Offenbach, P.I.Ceaikovski, J.Strauss. |
|
|
|
