Așa cum se știe, la 22 iunie 1941, Ion Antonescu a dat celebrul ordin de trecere a Prutului, în care se spunea, între altele:
“OSTAȘI,
Vă ordon: treceți Prutul!
Zdrobiți vrăjmașii din Răsărit și Miază-Noapte!
Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți!
Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!
OSTAȘI,
Plecați azi pe drumul biruințelor lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor.
Înainte!
Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aci strajă dreptății și zid de cetate creștină!
Fiți vrednici de trecutul românesc!”
În aprecierea rolului jucat de Ion Antonescu, în condițiile dramatice în care se afla România în acel an, merită reprodusă concluzia unui mare istoric, Dinu C. Giurescu: “A fost Ion Antonescu «al treilea om al Axei»? Mareșalul a fost, de fapt, omul țării sale. A luat conducerea într-un moment când liderii politici români cu autoritate n-au voit să preia guvernul. A condus echipa necesară raporturilor de forțe, din anii 1941-1944. Are meritul, în condițiile-limită ale celui de-Al Doilea Război Mondial, de a fi păstrat autonomia statului român, cu întocmirile și instituțiile sale fundamentale. Are meritul de a fi salvat de la «soluția finală» viața a circa 350 000 de evrei români. Poartă răspunderea deportării evreilor basarabeni și bucovineni în Transnistria, din care cel puțin 108.710 au pierit acolo. Poartă răspunderea războiului.” (Cf. Dinu C. Giurescu, România în Al Doilea Război Mondial: de la 15 septembrie 1939 la 23 august 1944, în Stephen Fischer Galați; Dinu C. Giurescu; Ioan-Aurel Pop, O istorie a românilor. Studii critice, Fundația Culturală Română - Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 1988, p. 271).
În al Doilea Război Mondial, năndrenii au participat cu mai puțini soldați, în comparație cu Primul Război Mondial. Astfel, din evidențele pe care le deținem până în prezent, rezultă că din Nandra au fost mobilizați 24 de soldați (comparativ cu 50, în 1914), din care s-au întors acasă doar 12, tot atâția murind pe câmpul de luptă sau fiind dați dispăruți. Iată numele acestor eroi: Brudan Aron; Brudan Ioachim (Chimuluc); Brudan Viorel; Circa Viorel; Coman Gheorghe; Cosma Ilie; Iacob Vasile; Moga Laurean; Nistor Ioan (?); Popa Gheorghe; Răchită Nicolae; Trif Viorel.
Alături de aceștia, au mai participat la război, dar au avut norocul să se întoarcă acasă, devenind veterani: Andreșan Ioan, Brudan Dionisie, Cozma Casian, Iacob Ioan, Iacob Iuănaș, Iacob Ioan (Alexie), Iacob Alexandru (Lexuț), Luca Nicolae, Mâtcă Gheorghe, Păcurar Ilarie, Răchită Gheorghe, Trif Șofron.
Unii dintre acești soldați au ajuns pe frontul din Răsărit, până la Cotul Donului, unde au murit (precum soldatul Iacob Vasile), iar alții au participat și la războiul din Vest, după 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste (soldatul Moga Laurean a murit undeva în Munții Tatra).
Datorită faptului că satul Nandra nu a făcut parte din nord-vestul României, cedat Ungariei horthyste în 1940, iar în timpul războiului a rămas în afara operațiunilor militare, în Nandra nu au murit soldați, cum s-a întâmplat pe raza unor localități vecine, aflate mai aproape de linia frontului (la Ațintiș au căzut 25 de eroi, la Cecălaca - 20, iar la Luduș - 238 de eroi români, 56 sovietici și 18 martiri evrei și români, la Târnăveni 491 de eroi români și 94 sovietici). (Date preluate din vol. Vasile T. Suciu, Eroi și martiri ai reîntregirii României Mari (1940-1945), Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2006, p. 327-329).
În acest volum există un Tabel nominal cu unii din veteranii care au luptat la OARBA DE MUREȘ, pentru eliberarea Transilvaniei de sub teroarea horthystă, în perioada 23 august 1944 - 25 octombrie 1944, a[le] căror memorii de război au fost publicate în revista “Vatra” din Târgu-Mureș, între anii 1975-1989, prin concursul prof. Vasile T. Suciu din Târgu-Mureș, iar pe lista celor 78 de veterani se găsesc și doi din Nandra: Iacob Ioan și Păcurar Ilarie.
Căutând în colecția revistei Vatra, mărturiile lor, nu am găsit cele două texte care mă interesau. Îmi pare nespus de rău, pentru că le-aș fi reprodus în monografia satului Nandra.
Notă: Fotografia o reprezintă pe Maria Tănase, la un spectacol pentru soldații români de pe Frontul de Est, în 1942. (Sursa: Agerpres Arhivă.)
(Episodul următor: Năndreanul caporal Gheorghe Mâtcă, decorat cu cinci medalii, pentru faptele sale de arme pe front)
