Pagina 193 din 198

Răbdarea îl umple de har pe om

03-02-2015 | de: Părintele GHEORGHE ȘINCAN, paroh la Târgu-Mureș.

O femeie credincioasă avea bărbatul bețiv. Mai în fiecare seară, el venea beat acasă și o bătea pe nevastă-sa și pe copiii lui. Femeia, în loc să-l urască pentru faptele lui, dimpotrivă: se ruga necontenit lui Dumnezeu să-l întoarcă pe calea cea bună.

Bărbatul, cu cât vedea pe femeia lui supusă și bună, cu atât se înfuria mai tare și o bătea fără milă.

Într-o zi, el, ieșindu-și din fire, răcni la ea:

- De ce taci? De ce nu mă lovești și tu pe mine? De unde ai tu puterea asta?

Povestea prințului înțelept

31-01-2015 | de: Părintele Gheorghe Șincan, paroh la Târgu-Mureș

Soren Kierkegaard, mare teolog danez, ne relatează povestea unui prinț care căuta o fecioară potrivită pentru a-i fi regină. Într-o zi, în timp ce trecea prin satul în care îl trimisese împăratul cu treabă, ochii i s-au oprit asupra unei fete prea-frumoase, din sectorul sărac al acelui loc. În zilele ce au urmat, nu de puține ori a avut ocazia să o mai vadă pe acea tânără frumoasă de care până la urmă s-a și îndrăgostit. Toate bune și frumoase, doar că nu știa cum să-i ceară mâna.

Ar fi putut să îi poruncească să se căsătorească cu el. Dar chiar și un prinț își dorește ca mireasa lui să consimtă liber și nesilită de nimeni să îi fie soție

Aripi de înger

30-01-2015 | de: Părintele Gheorghe Șincan, paroh la Târgu-Mureș

Vă aduceți aminte din copilăria voastră de povestea cu micul cocoșat, care era pururi luat în râs de ceilalți băieți pentru cocoașa lui, iar din pricina slăbiciunii sale era izgonit de la jocurile cele vesele ale copiilor. Bietul băiat nu trăi mult. Muri într-o dimineață frumoasă de primăvară. Când să-l coboare însă în groapă, în locul cocoașei găsiră niște aripi lungi de înger, cu care își luă zborul spre cer. Toți se uitau mirați pe urma lui și se întrebau unul pe altul: „Cum a putut dintr-o cocoașă așa de urâtă, să răsară niște aripi atât de frumoase?"

Asta vă întreb și eu. Mie mi se pare însă că povestea are un înțeles gingaș, iar acela care a plăsmuit-o a privit adânc în viață. Când o recitesc, îmi vin în minte multe lucruri. Nu v-a izbit și pe voi faptul că oameni cu un chip încântător au, adesea, o inimă rece și aspră, în timp ce alții, cu trăsături urâte, strălucesc de atâta bunătate, încât îți par niște îngeri cu chip de om? De unde vine asta?

Cucu

29-01-2015 | de: Părintele Gheorghe Șincan, paroh la Târgu-Mureș

Cică era, pe vremuri, un tâlhar mare, numit Cucu. Tot atunci, Sfântul Petru trăia pe pământ, om gospodar, cu casă mare și o herghelie de cai cum nu se mai afla sub soare. Aude Cucu de caii Sfântului și îi fură într-o noapte. Sfântul Petru a ghicit cine i-a furat și a plecat după hoț. I-a cerut lui Dumnezeu să-i dea niște câini voinici și Domnul a făcut lupii. De atunci, cică lupii ar fi câinii Sfântului Petru. Dar, deși lupii îi luaseră urma tâlharului, tot nu l-au ajuns.

Nevasta şi beţivul, la crâşmă

28-01-2015 | de: Părintele Gheorghe Şincan, paroh la Târgu-Mureş

Nevasta unuia, curioasă de ce bărbatul ei îşi petrecea nopţile în crâşmă, vru neapărat să vină cu el să vadă ce motiv are de îi place atât de mult acolo.

- Ce bei? O întreabă el.

- Ce bei şi tu, zice ea.

El îşi comandă trei pahare de whisky şi le bea dintr-o înghiţitură pe toate. Ea încearcă să bea la fel de repede, dar se îneacă şi scuipă whisky-ul din gură:

Iubirea în acțiune

27-01-2015 | de: Părintele Gheorghe Șincan, paroh la Târgu-Mureș,

Jurnalistul și preotul George C. ne povestește despre o soție care a intrat în biroul lui, plină ochi de ură împotriva soțului ei.

- Nu numai că vreau să mă descotorosesc de el, dar vreau și satisfacție. Înainte de a divorța, vreau să îi întorc tot răul pe care mi l-a făcut!

Și preotul i-a sugerat planul cel mai ingenios cu putință:

- Mergeți acasă și purtați-vă ca și cum l-ați iubi. Spuneți-i cât de mult înseamnă pentru dumneavoastră. Lăudați-l pentru fiecare trăsătură pozitivă. Mergeți până acolo încât să vă arătați bună, atentă, generoasă peste măsură. Nu faceți nici o economie în eforturile dumneavoastră de a-i face pe plac. Faceți-l să creadă că îl iubiți. Și când l-ați convins de dragostea dumneavoastră veșnică, detonați bomba. Spuneți-i că divorțați. Asta o să-l usture cât să țină minte toată viața.

Rugăciunea pentru Unire, pravila zilnică a românului

24-01-2015 | de: Părintele GHEORGHE ȘINCAN, paroh la Târgu-Mureș,

Oameni buni, dragi cititori, în fiecare an, ziua de 24 ianuarie ne adună laolaltă și ne face să simțim tot mai vie emoția unor momente de o importanță crucială pentru istoria neamului nostru românesc. Ne adunăm ca „să dăm mână cu mână”, să ne amintim de una din cele mai îndrăgite zile din întreaga noastră istorie, o zi care ne spune că toți „cei cu inima română” avem o menire sfântă, aceea de a evoca și de a face cunoscută năzuința înaintașilor noștri pentru făurirea unui stat al tuturor românilor. La colțul spiritual de astăzi, vă propun un text duhovnicesc pentru lectură zilnică și meditație. Este vorba despre o rugăciune care aduce multe roade, alcătuită de Părintele Sofronie de la Essex, ucenicul și biograful Sfântului Siluan.

„Doamne Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cela ce ridici păcatul lumii, Cela ce înălțându-Te pe muntele Golgotei ne-ai răscumpărat din blestemul legii și ai zidit din nou chipul Tău cel căzut, Cela ce pe Cruce mâinile Ți-ai întins spre a aduce laolaltă pe toți copiii Lui Dumnezeu cei risipiți și trimițind pe Preasfântul Duh, la unire pe toți i-ai chemat. Tu dar, raza Tatălui fiind, înainte de a păși spre această mare lucrare de sfințenie a răscumpărării lumii, Te-ai rugat către Tatăl Tău ca toți una să fim, precum și Tu una ești împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt...

Lăcomie, boală sau păcat?

23-01-2015 | de: Părintele Gheorghe Șincan, paroh la Târgu Mureș

Un țăran harnic, cinstit, cumsecade, prin multă chibzuință și-a cumpărat mai multe hectare de pământ. Și-a făcut rost de câteva animale, și nu după multă vreme acesta devenise un fermier bine cunoscut și unanim apreciat. Afacerile îi mergeau destul de bine, dar cu toate acestea era mereu trist și dezamăgit. Un turist, trecând pe la ferma sa, l-a felicitat pentru tot ce a văzut și a auzit, dar i-a spus.

- Ai de toate, dar nu te poți numi bogat, atâta timp cât nu dispui de o comoară de aur. Gândul aurului pusese gheara pe el. Tot timpul numai la asta medita. Într-o zi s-a hotărât: a vândut pe un preț bun tot ce avea, și-a făcut bagajul și a plecat cu toți banii într-o țară unde auzise el că se găsește metalul prețios. A umblat prin lume, dar de aur tot n-a dat.

Aşa mândri şi îndărătnici cum suntem, nu ne vom mântui

22-01-2015 | de: Părintele GHEORGHE ŞINCAN, paroh la Târgu Mureş

În vara anului 1986, două vapoare s-au ciocnit în largul Mării Negre, de partea rusă. Sute de pasageri au murit. Vestea dezastrului a fost şi mai mult întunecată de investigaţia care a dat la iveală cauza accidentului. Nu a fost o problemă tehnologică, cum ar fi o defecţiune la far - nici una meteorologică - ceaţa. Cauza a fost încăpăţânarea omenească. Ambii căpitani au avut cunoştinţă de apropierea celuilalt vas. Fiecare ar fi putut ocoli celălalt vas, însă niciunul nu a vrut să cedeze locul celuilalt. Amândoi au fost prea mândri pentru a ceda primul. Când şi-au venit în fire, era deja prea târziu.

Ce folos mai pot avea, dacă oricum cad în aceleași păcate?

21-01-2015 | de: Părintele Gheorghe Șincan, paroh la Târgu Mureș

Un călugăr a venit odată la duhovnicul său și i-a spus:

- Părinte, de câte ori vin la tine, mă mărturisesc și îmi plâng păcatele, primesc de la tine sfaturi pentru îndreptare, dar nu mă pot schimba. Ce folos mai pot avea că vin la tine, dacă oricum cad în aceleași păcate? Părintele i-a răspuns:

- Fiul meu, ia două ulciorașe de lut - unul cu miere, iar celălalt să fie gol. Călugărul așa și făcu.

- Și acum - i-a spus părintele său, - toarnă de mai multe ori mierea din unul în altul. Ucenicul din nou l-a ascultat.