C.S. Lewis ne spune o interesantă poveste în cartea sa „Marele divorț". Un grup de fantome făcea o excursie din iad, sus în Rai, cu speranța de a rămâne acolo permanent. I-au întâlnit pe cetățenii Raiului, iar una dintre fantome a fost surprinsă să găsească acolo un om care pe pământ fusese judecat și executat pentru crimă.
- „Aș vrea să știu", explodă fantoma, „ce cauți tu aici, criminalule, în timp ce eu, un stâlp al societății, un cetățean demn și decent, sunt obligat să umblu pe străzile de jos, în fum și miros greu și trăiesc într-un loc asemenea unei cocini?"
Prietenul din Rai încearcă să îi explice că a fost iertat, că atât el cât și cel pe care l-a ucis au fost reuniți în fața scaunului de judecată al lui Hristos. Însă fantoma din iad spune:
- Nu pot să accept așa ceva! Și strigă din răsputeri: Drepturile mele! Trebuie să am aceleași drepturi ca ale tale!
- O, nu!, continuă să îl convingă prietenul din Rai. Să nu îți dorești drepturile! Dacă ar fi fost după drepturile mele, nu aș fi ajuns niciodată aici. Nu drepturile tale trebuie să ți le dorești, ci ceva mult mai bun. Mila lui Dumnezeu.
