Pe scurt, despre anul 2017 se poate spune că a fost un an al contrastelor. Dacă avem în vedere doar statisticile, 2017 arată mai mult decât bine. De ce? Pentru că economia României a crescut cu 5,6%, cu un plus de 7,6% în industrie și de 5,6% la servicii. În schimb, rezultatele din sectorul de construcții sunt mai modeste, având o creștere de numai 1,5%, iar agricultura a înregistrat un plus de 3%. Exporturile în numai opt luni au atins cifra de 41 de miliarde de euro, cu peste 9,6% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2016.
Dacă statistic guvernanții se pot lăuda cu creșterea economică, a exportului, mai sunt destule probleme care, dacă nu vor fi rezolvate, pot influența negativ dezvoltarea economică a țării și a nivelului de trai al românilor, ceea ce se întâmplă deja prin creșterea prețurilor produselor și serviciilor. Că lucrurile stau așa o demonstrează specialiștii Băncii Mondiale, care atrag atenția guvernanților „că starea economică a României poate aluneca spre declin dacă consumul din 2017 ar urma să crească (în final) deficitul de cont curent la 3,1% din PIB, față de 2,4% din PIB, cât a fost în 2016". Și Banca Națională a României atrage atenția în ceea ce privește efectul negativ al politicilor fiscale care au condus la creșterea consumului și, implicit, a importurilor, dezechilibrând contul curent, cu influență directă asupra cursului de schimb leu/euro. Aceasta este explicația prin care „deficitul de cont curent, în numai opt luni din 2017, a fost mai mare cu 52% decât în aceeași perioadă din 2016". Conform calculelor guvernului, la 31 august 2017, deficitul bugetului general consolidat era de 0,8% din PIB, dublu față de aceeași dată din 2016. „Institutul de Statistică al Uniunii Europene a calculat, pentru trimestrul al doilea al lui 2017, un deficit bugetar, ajustat sezonier, de 4,1% din PIB în România, ceea ce a plasat țara noastră pe un nedorit loc întâi în UE din acest punct de vedere".
Că veni vorba de guvernul PSD, condus de Mihai Tudose, acesta a fost demis, luni, 15 ianuarie, de către Liviu Dragnea și susținătorii lui din CEx, fiind al doilea guvern trimis la plimbare, într-un an de zile, de către președintele PSD. Motivul, pentru că premierii nu au mai acceptat să execute întocmai ordinele, uneori aberante, ale lui Dragnea și ale miniștrilor numiți de el.
Mihai Tudose a demisionat pentru că ministrul de la Interne nu a vrut să plece din funcție susținând că: „partidul m-a numit, numai partidul poate să mă schimbe, nu prim-ministrul". De fapt, partidul este Dragnea, el conduce guvernul, el numește și tot el destituie membrii cabinetului dacă nu execută întocmai ordinile lui. Același statut are și premierul dacă nu acceptă rolul de „manechin". Este trimis la plimbare fără nicio explicație, nominalizând un alt premier, din „întâmplare", din județul Teleorman, cum a făcut-o și acum cu Viorica Dăncilă, nominalizare care a fost acceptată de președinte. De ce? Președintele nu a dat nicio explicație celor 6,2 milioane de români care acum s-au dezis de susținerea lui în continuare, rămânându-i mulțumirile lui Dragnea pentru că n-a respins-o pe Dăncilă. Să sperăm că și Iohannis va avea de ce să-i mulțumească președintelui PSD după alegerile prezidențiale din 2019. Credem că nu!
Ce se va întâmpla în 2018? E imposibil de prognozat. Modificarea legilor justiției, „revoluția fiscală" au bulversat întreaga societate, mediul de afaceri, modificări care au determinat creșterea prețurilor produselor, ale serviciilor, ratelor plătite la creditele făcute. De fapt, a scumpit viața românilor, cărora, în ciuda faptului că le-au crescut veniturile, banii nu le ajung să-și plătească mâncarea, impozitele și taxele, combustibilii și energia electrică, medicamentele, costurile cu școlarizarea copiilor și cu sănătatea. Toate aceste necazuri sunt urmarea măsurilor politice și a legislației social-economice adoptate de Parlament pentru a susține corupția și ai apăra pe corupți, interesele celor aflați la putere, care au tupeul să susțină că acționează pentru binele poporului care i-a votat (care popor?).
În realitate, cei aflați la putere, în frunte cu șeful lor - Liviu Dragnea - în „numele democrației, al românilor", iau și aplică cele mai aberante măsuri și legi pentru a-și păstra interesele de gașcă, susținând că au „mărit salariile bugetarilor și pensiile", că au redus (aparent) taxele și impozitele, în realitate acestea s-au redistribuit între contribuabili. În schimb, au tăiat investițiile (teoretic făcându-se că realizează autostrăzi, spitale și școli), falimentează mediul privat, serviciile publice, care sunt sufocate de birocrație și corupție. Noul prim-ministru, guvernul acestuia, format din oameni fideli lui Dragnea, în frunte cu Vasilica V. Dăncilă, umbra președintelui PSD, va continua cu susținerea și aplicarea legilor de organizare judecătorească deja votate de Parlament și modificarea codurilor penale, cu aplicarea „revoluției fiscale", de fapt împotriva mediului de afaceri (firmelor mici și mijlocii românești), care este blocat de prevederile noului Cod Fiscal, acte normative pe care nu le înțeleg și nu știu cum să le aplice nici salariații ANAF. E greu de crezut că premierul Dăncilă va ști și va fi lăsat să anuleze prevederile aberante impuse economiei, justiției, fără a nominaliza în ministerele de resort miniștri capabili să clarifice și să elimine ce au stricat predecesorii. Dacă lucrurile vor continua ca până acum, alături de Dragnea și noul prim-ministru, va răspunde în fața românilor și președintele Iohannis, care le-a acordat girul pentru a treia oară într-un an de guvernare umbrită de disputele din interiorul PSD.
În concluzie, în 2018, prin tot ceea ce face Parlamentul, administrațiile centrală și locale, se diminuează competitivitatea României pe plan extern și intern, se amplifică sărăcia care ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană. Dacă lucrurile vor continua cum au început în anul 2018, se poate ajunge la o situație mai rea decât în 2008-2009, când, sub guvernarea lui Tăriceanu, „economia duduia".
