Importurile masive contribuie la creşterea preţurilor la alimente!


Categorie: Comentariu
|
07-03-2018
Nr: 44
|
Autor: IOAN HUSAR
|

Românii, comparativ cu europenii, cheltuiesc foarte mulţi bani pe alimente. Acest fapt nu ar trebui să ne deranjeze, ci din contră, ar trebui să fie de apreciat dacă cel puţin 50% din produsele cumpărate ar fi asigurate de fermierii români. Însă, realitatea este cu totul alta, şi anume că, peste 70% din ceea ce mâncăm provine din import. Ca urmare, veniturile noastre mai mari (banii) sporesc profitul firmelor şi al marilor magazine străine, în loc să se întoarcă la producătorii români, în investiţii.

Dependenţa de importuri, în bună parte, conduce la creşterea preţurilor alimentelor, a mărfurilor industriale şi serviciilor. Rezultatul, aşa cum estima guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, până la Paşte, urmează un nou val de scumpiri la alimente şi nu numai.

Paradoxul este că economia creşte (în 2017 cu 7%) şi concomitent inflaţia, cursul de schimb leu/euro, iar preţurile explodează. Datele Institutului Naţional de Statistică sunt relevante în acest sens: „Plata anuală a inflaţiei a urcat, în ianuarie 2018, la 4,3% de la 3,3%, în decembrie, în timp ce produsele alimentare s-au scumpit, în medie, cu 3,7%, iar cele nealimentare cu 6,23%, faţă de perioada similară a anului trecut. În acest context, Banca Naţională a revizuit, în creştere, la 3,5% prognoza de inflaţie pentru sfârşitul lui 2018, după ce prognoza anterioară era pentru o inflaţie de 3,2%".

Reprezentanţii Sindicatelor din Industria Alimentară „estimează un plus de 6-8% pentru alimente, în această primăvară, ca urmare a creşterii preţului energiei electrice, gazelor, energiei termice şi a combustibililor care reprezintă aproximativ 6% din costul final al unui produs alimentar".

Aşa cum am mai subliniat, avalanşa scumpirilor, din acest început de an, se datorează în bună măsură şi importurilor masive de produse alimentare (5 miliarde de euro), ceea ce este un nonsens dacă avem în vedere că ţara noastră este o putere agricolă în Uniunea Europeană. Creşterea necontrolată a salariilor (veniturilor) în timp ce, producţia internă este insuficientă pentru a acoperi cererea pieţei, devalorizarea cursului de schimb a leului faţă de euro, scumpirea carburanţilor (în consecinţă a transportului), a energiei electrice, a gazelor, a utilităţilor a condus la mărirea costurilor produselor pe întreaga filieră, până să ajungă în magazin, în consecinţă şi a preţului de vânzare. Cu toate acestea, este un nonsens, aşa cum am mai arătat, să importăm făină şi pâine, în timp ce exportăm cantităţi mari de grâu la un preţ redus. Situaţia este la fel şi cu lactatele, brânzeturile, untul, carnea şi preparatele din carne de porc, pasăre etc. Deci, nu e de mirare că balanţa comercială a României este dezechilibrată, că preţurile la produsele alimentare au crescut şi cresc continuu. În 2017 preţul la ouă a crescut cu 43%, la unt cu 23%, la fructe proaspete cu 10%, la legume cu 8%, la conserve de legume cu 5% etc., sursa INS. În următoarea perioadă, se estimează că preţul alimentelor va creşte cu 8%.

Iată explicaţia de ce marile firme multinaţionale au deschis, în ultimii ani, numeroase magazine în oraşele mai mici de la noi, plasând România cu cea mai rapidă dezvoltare din regiune. „Practic, au fost create mii de locuri de muncă, în sute de mii de metri pătraţi de spaţii comerciale, după ce s-au investit miliarde de euro. Kaufland, Auchan, Mega Image, Penny, Lidl sau Carrefour se află printre retailerii cu cea mai rapidă dezvoltare pe segmentul alimentar".

De menţionat, că „În noul an financiar (martie 2018 - februarie 2019), ne menţinem dinamici şi vom deschide zeci de noi magazine, inclusiv în oraşe de dimensiuni mici. În medie, angajăm peste 100 de persoane, în fiecare magazin nou deschis, şi, în acest an, în urma investiţiilor planificate pentru extindere, vom crea peste 1.000 noi locuri de muncă în România", spunea Valer Hancaş, director comunicare & Corporate Affairs Kaufland România. „Statisticile arată că retailerul, prin lanţurile mari de magazine, are o pondere de 62,4% în România faţă de 90% în ţările dezvoltate, în ultimii doi ani, comercianţii concentrându-se şi pe deschiderea de proximitate şi a magazinelor de format mic."

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval