LA TÂRGU-MUREŞ DE LA COMEMORAREA UNOR MARTIRI, LA MANIFESTAŢIE SEPARATISTĂ ŞI HIMERA AUTONOMISTĂ


Categorie: Social
|
13-03-2018
Nr: 48
|
Autor: VIOREL CONŢIU Foto: IOSIF TRIF
|

Toate demersurile pe care le-au făcut până în prezent liderii unor grupări entice maghiare care trăiesc în România, demersuri făcute atât la forurile interne, cât şi internaţionale, au primit răspunsuri defavorabile. Aceşti lideri care îşi promovează ideile separatiste şi au susţinători în rândurile unor etnicilor maghiari, fără ei ar fi doar nişte anonimi ciudaţi. Ei nu au pregătire istorică, nici sociologică, drept urmare, nu au competenţa interpretărilor de această natură. Dar, urmărindu-şi interesele separatiste, prin interpretări aiuristice ale realităţilor, se avântă în declaraţii aberante la care populaţia etnic maghiară mai puţin instruită, sau greşit instruită, subscribe fără reţineri, pe motiv că argumentele, afirmaţiile au fost promovate de câte un lider „politic". Ei nu sunt nici politicieni, deoarece nu au urmat studii superioare politice. Sunt nişte indivizi erijaţi în lideri ale unor grupări în rândurile etnicilor maghiari. Cu toate acestea, s-a afirmat în mai multe rânduri dorinţa lor de a avea un dialog politic cu decidenţii bucureşteni. De ce un dialog politic? Fiindcă politicianul este cel care decide. Chiar dacă argumentele istorice le sunt total defavorabile, pentru a-şi atinge scopul, recurg la diferite tertipuri. Cine va îndrăzni să subscribe demersului lor…? Să avem în vedere şi faptul că manifestarea de „comemorare" care se desfăşoară în fiecare an la Târgu-Mureş, la Monumentul Secuilor Martiri, la 10 martie, se află într-o zonă locuită. Staţiile de amplificare montate la monument, scandările şi tot ceea ce se petrece acolo, timp de circa 100 de minute, nu se cheamă a fi „tulburarea liniştii publice", fiindcă este o manifestare autorizată. Spre confortul locuitorilor din preajmă.

10 MARTIE, ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE

Cu toate că s-a mizat pe participarea a circa 40.000 de etnici maghiari la mitingul comemorativ de la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu-Mureş, la 10 martie 2018, cu prilejul Zilei libertăţii secuilor, participarea a fost de circa 2.000 de persoane, majoritatea lor fiind aduse cu autocare din comunele judeţului. Evenimentul a început la ora 16. Câteva banere montate au avut menirea de a atrage atenţia. Iată câteva dintre ele. „Colectă pentru autonomia ţinutului secuiesc/Sprijină munca Consiliului Naţional Secuiesc/Autonomia depinde şi de tine;Ţinutul secuiesc este unul şi indivizibil;Autonomie pentru ţinutul secuiesc; Autonomie teritorială ţinutului secuiesc" şi altele.

Prezentatorul celor desfăşurate a fost actorul Kilyen Lászó care, în deschidere, a făcut o trecere în revistă a numelor celor martirizaţi în locul unde se află monumentul. Este vorba de Tõrõk János, Horváth Károly şi Gálfi Mihai, apoi şi Bartalis Ferenc, Várodi Jozsef, Bertalan László şi Benedek Daniel. Cam la atât s-a rezumat comemorarea, fiindcă a fost doar pretextul, iar scopul în sine a fost atins, acela de a fi o manifestare separatistă, atât prin cuvântările vorbitorilor, cât şi a participanţilor. Kilyen László i-a invitat pe rând la microfon pe liderii de grup, anunţând în câteva rânduri ca participanţii să doneze câte un leu în două puncte de colectare şi să achiziţioneze materialele propagandistice puse în vânzare.

DISCURSURI

Izsák Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc şi-a ţinut alocuţiunea prin a arăta că se împlinesc o sută de ani de când secuimea este oprimată, centenar care este întâmpinat prin Statutul secuilor care se află depus în Parlamentul României şi pentru care aşteaptă răspuns. „În acelaşi timp, trebuie să vă mărturisesc cu tristeţe şi stupoare ştirea că unui reprezentant al Consiliului Naţional Secuiesc nu i s-a permis intrarea în ţară, fără motiv (huiduieli), fără a i se emite o hotărâre judecătorească. Am luat la cunoştinţă, iar urmarea acestei probleme va fi una juridică", a afirmat vorbitorul. Cine a fost oprit la graniţă şi nu i s-a permis intrarea în ţară? Este vorba de Dabis Attila, însărcinatul Consiliului Naţional Secuiesc pentru relaţii externe. El a fost oprit la graniţa dintre Ungaria şi România la vama Borş, de Poliţia de Frontieră Română, în timp ce se îndrepta spre Târgu-Mureş, în cursul zilei premergătoare evenimentului. Interdicţia i-a fost adusă la cunoştinţă prin înmânarea unui proces-verbal redactat în limba engleză, fără vreo altă justificare.

Dabis Attila este cetăţean maghiar. S-a alăturat ca voluntar în 2011, la CNS. A avut un rol important în crearea relaţiilor internaţionale ale CNS, a facilitat şi ajutat liderii CNS în vizitele din Tirolul de Sud, Catalonia, Ţara Bascilor şi Scoti. Dabis Attila este coordonator internaţional al Institutului pentru Protecţia Drepturilor Minorităţilor din Budapesta. A participat ca expert la pregătirea raportului CNS, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), Mişcarea Angajament Civic (CEMO) şi Grupul de Advocacy pentru Libertatea Identităţii (AGFI ) adresat ONU, despre respectarea angajamentelor României privind drepturilor omului şi ale minorităţilor. În aceeaşi calitate a participat la elaborarea raportului CNS şi CNMT, prezentat Consiliul Europei, cu privire la modul în care România şi-a respectat angajamentele din Convenţia cadru privind minorităţile.

A urmat la microfon õtvõs Jozsef, pastor reformat. În alocuţiunea sa s-a referit la unitatea naţiunii maghiare care, în decurs de 1.000 de ani, a trecut prin multe neajunsuri, dar niciodată n-au disperat, fiindcă pe teritoriile lor străbune şi-au ridicat biserici şi, prin credinţă şi rugăciuni, n-au ajuns la disperare.

Kilzen László, după ce i-a salutat pe cei prezenţi din partea organizatorilor, a dat citire scrisorii preşedintelui Partidului Oamenilor Liberi, Dan Sorin Maşca. În scrisoare, semnatarul arată că asemeni predecesorilor, şi secuii luptă pentru libertate, iar guvernanţii trebuie să fie deschişi la dialog politic, să ţină cont de interesele lor. Apoi, a dat citire scrisorii din partea primului ministru al Ungariei.

Au urmat în continuare Tõkes László, europarlamentar ungar, Toke Ervin, vicepreşedinte PPMT Miercurea-Ciuc, Jokin Bildarratz Sorron, reprezentant al Partidului Naţional Basc, Jordi Xucla i Costa, deputat spaniol al Partidului Democrat Catalan European, Szabolcs Attila, Fidesz Ungaria, cel care a arborat drapelul secuiesc pe clădirea Parlamentului Ungariei, dr. Dávid Gábor, persoană distinsă cu medalia „Gábor áron", Szilágy Zsolt, preşedintele PPM, Gio Paolo Baglioni, consilier juridic al Alianţei Libere Europene (EFA), iar Izsák Balázs a dat citire petiţiei adresată Guvernului şi Parlamentului României.

Redăm fragmente din petiţie:

„Azi, 10 martie 2018, noi, secuii adunaţi în Târgu-Mureş şi cei care se solidarizează cu noi în ţară şi în străinătate, urmând calea legii şi a democraţiei, declarăm din nou în unanimitate: solicităm autonomie teritorială ţinutului secuiesc! Mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti: aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar este şi ziua revendicărilor privind drepturile noastre legitime. România sărbătoreşte o sută de ani de la adunarea din Alba Iulia, dar şi mişcarea secuiască pentru autodeterminare împlineşte tocmai o sută de ani. Adunându-ne la monumentul Secuilor Martiri este firesc să protestăm împotriva suprimării autodeterminării naţionale, în spiritul cuvintelor lui Jokai Mor, adică în spiritul unui „statut naţional, liber şi independent". Solicităm restabilirea dreptului avut de strămoşii noştri şi care azi ar putea să devină realitate prin instituirea legală al autonomiei teritoriale"…

… „Reforma administrativă a ţării, amânată de ani de zile, ar avea posibilitatea să asigure şi ţinutului secuiesc dreptul la autodeterminare în cadrul Statului Român. Afirmăm din nou: autonomia ţinutului secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu restricţionează interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi a altor naţionalităţi din ţinutul secuiesc şi nu este în contradicţie cu Constituţia ţării. Autonomia ţinutului secuiesc reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii. Acest lucru este şi în interesul României. Regiunea autonomă dispune de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, exercită competenţele autoadministrării, respective, dispune de anumite competenţe publice delegate de stat"…

… „Cerem, ca în cursul reorganizării administrative, Guvernul şi Parlamentul să respecte angajamentele internaţionale asumate de România. Solicităm ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul ţinutului secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune! Protestăm împotriva atacurilor repetate la adresa unor instituţii de învăţământ, hărţuirea unor autorităţi locale din ţinutul secuiesc, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea simbolurilor naţionale. Solicităm egalitate deplină şi efectivă"…

În continuare s-a intonat imnul secuilor şi al Ungariei, după care s-au trecut la depuneri de coroane la Monument şi s-a pornit un marş până la Prefectură pentru a înmâna oficialilor petiţia adresată Guvernului şi Parlamentului României. Marşul s-a desfăşurat fără incidente. Petiţia a fost înmânată reprezentantului Prefecturii Mureş de Izsák Balázs, liderul Consiliului Naţional Secuiesc, însoţit de europarlamentarul FIDESZ, Tõkés László, liderul PPMT, Szilágyi Zsolt, şi lidera CNMT, Sándor Krisztina.

ÎN LOC DE CONCLUZII

Trecând în revistă discursurile unor lideri şi acordând credit afirmaţiilor şi argumentelor emanate de ei mulţimii prezente, rămânem cu impresia că secuii, cu toate că au o vechime pe acest pământ românesc de circa 800 de ani, sunt oprimaţi, lipsiţi de drepturi şi sunt nevoiţi să lupte pentru libertate, păstrarea identităţii naţionale, a culturii, a limbii materne şi altele. O „naţiune"! Oprimată de 800 de ani, cu predilecţie după Tratatul de la Trianon. S-a vorbit încontinuu de „naţiunea secuilor" şi se pune semnul de egalitate între ei şi naţiunea maghiară. Dacă sunt una şi aceeaşi, pentru eliminarea confuziilor intenţionat incluse, recomandabil este să se opteze în privinţa denumirii: ori secui, ori maghiar, ori ungur. În acelaşi timp, tot din discursurile vorbitorilor, aflăm că administraţia de la Bucureşti se face vinovată nu doar de o proastă guvernare şi corupţie, cât cuprinde, dar se dedă la acte de persecuţii faţă de liderii secui, faţă de instituţiile secuilor, de însemnelor lor naţionale, li se îngrădeşte manifestarea identităţii naţionale. Biro Zsolt afirmase că Bucureştiul refuză să dea curs cererii lor de acordare a autonomiei „ţinutului secuiesc" şi asta de teamă că ei, secuii, vor demonstra că ştiu să se guverneze, să se dezvolte ca naţie, ceea ce Bucureştiul a demonstrat că nu este capabil să guverneze ţinutul secuiesc. Aici poate subscrie oricine. Bucureştiul a demonstrat că a scăpat de sub control teritoriul ocupat preponderent de secui, dându-le privilegii peste măsură, peste decenţă, peste orice raţiune.

Dar Biro afirmă şi faptul că doreşte să se înţeleagă bine cu românii, fiindcă românii vor fi vecinii lor. Să înţelegem că vor un stat în Statul Român... Probabil că Viktor Orbán va finanţa şi împrejmuirea teritoriului cu zid sau gard de sârmă ghimpată... Indiferent cum îşi măsluiesc istoria maghiarii, nu se pot ascunde după deget. Nu poporul român a năvălit peste teritorii şi a masacrat populaţii. Poporul român a fost aici de peste 7.000 de ani, adevăr atestat documentar, arheologic. Pretenţiile acestor lideri ai unor extremişti sunt aberaţii duse in extremis.

În discursurile lor, liderii care au luat cuvântul nu au făcut nicio referire la comportamentul administraţiei maghiare faţă de populaţia română, care, timp de secole a fost umilită, lipsită de drepturi, chiar masacrată, în propria ţară. Administraţia română nu a trecut la acţiuni de răzbunare a înfiorătoarelor crime comise de unguri faţă de români. Ungurii sau secuii, sau, la alegere oricare, nu se simt liberi. Trăiesc în nostalgia feudalismului, unde n-au avut nicio brumă de respect faţă de naţiunea română. E timpul şi cazul să se documenteze temeinic, apoi cu ieşirea la rampă. Altfel, sunt doar basmele, snoavele, poveştile pe care le vehiculează despre „istoricul" etniei maghiare, naraţiuni ce au darul de a cultiva ura interetnică.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval