Poezia, călătorul şi... favorul


Categorie: spiritual
|
14-03-2018
Nr: 49
|
Autor: Preot ortodox român ILIE BUCUR SĂRMĂȘANUL
|

„Cred că poezia, pe lângă neapărata condiţie de a plăcea, condiţie a existenţei sale, este datoare să exprime trebuinţele societăţii şi să deştepte sentimentele frumoase şi nobile care înalţă sufletul prin idei morale şi divine".

Grigore Alexandrescu (1810-1885), poet şi fabulist. De mic dovedeşte o inteligenţă deosebită şi o memorie extraordinară, învaţă greaca şi engleza. Uimeşte pe Ion Ghica şi Heliade Rădulescu cu talentul său poetic. O vreme a fost ofiţer, dar a demisionat. În anul 1840 este întemniţat din cauza unor opere (Lebăda şi puii corbului). În ultimii 25 de ani a suferit de alienare mintală. A murit sărac, la Bucureşti, în anul 1885. Vasile Alecsandri într-o scrisoare trimisă de la Paris lui Alexandru Papadopol - Calimah, deplângea nepăsarea faţă de cel mai mare fabulist român: „Moartea bietului Alexandrescu nu m-a mâhnit atât de mult (căci el era mort de mulţi ani), cât m-a mâhnit nepăsarea generaţiei actuale în privirea lui şi uitarea în care căzuse renumele lui, odinioară strălucit". Poezia lui a influenţat Revoluţia din 1848. Printre cele mai bune meditaţii romantice se numără şi „Umbra lui Mircea la Cozia". Au rămas de la el peste 40 de fabule. Lui Alexandrescu îi revine meritul de a fi consacrat în literatura română ca specii literare autonome epistola, meditaţia şi satira. A tradus din Lamartine şi Byron.

„Este nefericit călătorul care face ocolul pământului şi intră ateu în casa părinţilor săi".

Francois- Rene de Chateaubriand (1768-1848), scriitor francez, politician şi diplomat. Este considerat fondatorul romantismului în literatura franceză. Principala sa lucrare este „GENIUL CREŞTINISMULUI " sau „FRUMUSEŢEA RELIGIEI CREŞTINE " (1802), publicată ulterior în multe ediţii. A fost ales membru al Academiei Franceze în 1811. Din lucrările lui mai enumerăm: „Memorii dincolo de mormânt ", „Eseu despre literatura engleză". „Natcezii", „Călătorie în America", „Despre Bonaparte şi despre Bourboni", „Martirii", „Miscelanee politice şi polemice".

* * *

„Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul şi asemănarea sa, iar omul i-a întors acest favor".

Benjamin Frank Wedekind (1864-1918), celebru dramaturg german. Piesele sale critică de obicei atitudinile burgheze ale epocii, îndeosebi faţă de sex. A influenţat evoluţia teatrului epic şi a anticipat apariţia expresionismului. Cea mai cunoscută operă a sa este „Deşteptarea primăverii". Multe din piesele sale au fost traduse de Simion Danilă şi publicate în editura Univers. Dintre lucrările sale majore amintim: „Heracle", „Bismark", „Spiritul pământului", „Muzică", „Pandora Box", „Regele Nicolo, sau astfel este viaţă", „Hidalla", „Dansul morţii".

P.S. „Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii" (Ioan 13, 35).

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval