În martie 1990, Târgu-Mureşul a fost teatrul unui conflict care confirmă eşecul politicii comuniste de rezolvare a problemei naţionale şi reprezintă un fenomen care s-a manifestat în multe ţări ale Europei de Est, în strânsă conexiune cu prăbuşirea regimurilor totalitare.
Luptele de stradă din martie 1990, de la Târgu-Mureş, s-au soldat cu 5 morţi şi 278 de răniţi, însă, la 28 de ani de la acele evenimente, nu s-au stabilit adevăraţii responsabili pentru manipularea la care au fost supuşi românii şi maghiarii din judeţul Mureş. După 28 de ani, cei care au orchestrat această înfruntare sângeroasă nu au fost judecaţi şi pedepsiţi.
Partidul Naţional Liberal solicită redeschiderea dosarului „Târgu-Mureş - martie 1990" şi desecretizarea acestuia.
Este un demers juridic obligatoriu, care trebuie să ducă la clarificarea istoriei Târgu-Mureşului la nivel comunitar, la identificarea şi la pedepsirea adevăraţilor vinovaţi, pentru a ieşi din paradigma periculoasă a unei vini colective a românilor şi maghiarilor din Târgu-Mureş şi din judeţul Mureş.
Un studiu al Institutului Român de Evaluare şi Strategie (IRES) indică faptul că, în prezent, 70% dintre localnici consideră că Târgu-Mureşul nu are probleme interetnice, iar 80% dintre mureşeni spun că au drepturi egale şi că nu sunt discriminaţi.
Pe de altă parte, însă, traumele trecutului sunt prezente, încă, în conştiinţa publică: 18,9% dintre români şi 15,5% dintre maghiari consideră că românii şi maghiarii trăiesc, încă, în comunităţi separate, lipsind conştientizarea apartenenţei la acelaşi spaţiu spiritual.
Istoria nu trebuie uitată, iar vinovaţii trebuie identificaţi şi pedepsiţi. Ei nu sunt români şi maghiari, ci oameni cu nume şi prenume.
Comunitatea mureşeană are nevoie de coeziune şi de clarificări identitare, pentru a-şi pune în aplicare proiectele comune de dezvoltare şi confirmare a apartenenţei la valorile europene.
