Deci, la loc comanda! Luni, 19 martie a.c., Curtea Constituţională a României a admis sesizarea PNL şi PMP, referitoare la proiectul de lege privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic „Rákóczi Ferenc II" de la Târgu-Mureş, dând dreptate parlamentarilor celor două partide care au sesizat Curtea, justificând că, de fapt, în sesizarea respectivă au semnalat elementele de neconstituţionalitate din legea de înfiinţare a liceului.
Potrivit unui comunicat al CCR, plenul Curţii Constituţionale, referindu-se la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic „Rákóczi Ferenc II", în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic „Rákóczi Ferenc II" este neconstituţională.
În motivarea soluţiei, CCR a precizat că „dreptul de a dispune înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor preuniversitare de învăţământ de stat, confesional şi particular, aparţine autorităţilor administrative publice locale, cu avizul inspectoratelor şcolare". În acest caz, nu-i vorba despre atingerea dreptului cetăţenilor minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă, nici despre oportunitatea înfiinţării unei unităţi de învăţământ, Curtea, constatând că legea criticată dispune cu privire la înfiinţarea «unei persoane juridice», deci având caracter individual.
CCR a reţinut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut în articolul 1, alineatul 4 din Constituţie, a principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de articolul 4, alineatul 2, şi articolul 16, alineatele 1 şi 2 din Legea fundamentală – Constituţia. Au fost aduse şi precizări asupra rolului Parlamentului, prevăzut în articolul 61, alineatul 1, din Constituţie. Autoritatea legiuitoare a încălcat sfera de competenţă a autorităţii executive locale.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, Klaus Iohannis, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului – Călin Popescu Tăriceanu şi, respectiv, Liviu Dragnea, şi prim-ministrului – Viorica Dăncilă.
În finalul şedinţei, Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale a României, a anunţat că „s-a admis contestaţia, iar Legea a fost declarată neconstituţională”, precizând: „Parlamentul nu poate da legi cu caracter individual”.
Întrebat dacă Parlamentul poate înfiinţa şcoli, Dorneanu a răspuns: „Nu numai că nu poate înfiinţa şcoli, nu poate să dea legi cu character individual, care să producă efecte pentru o singură persoană juridică.” Aici, în cazul acestui liceu, este vorba de o persoană juridică. S-a înfiinţat o şcoală, vădit nelegală.
Actul normativ al parlamentarilor PSD-ALDE-UDMR, pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic „Rákóczi Ferenc II”, nu este unul de reglementare a unor relaţii şi nevoi sociale, ci un act cu character individual, menit a se aplica într-un singur caz, care să ducă, strict, la înfiinţarea unei singure unităţi de învăţământ, creând o situaţie de discriminare faţă de toate celelalte unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din România.
Cel mai sus, sare, ca ars, Kelemen Hunor, mai-marele struţo-cămilei: „Decizia Curţii Constituţionale de a declara neconstituţional proiectului de lege referitor la înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic «Rákóczi Ferenc II», de la Târgu-Mureş – spunea el -, reprezintă un mesaj extreme de dur, în 2018, către comunitatea maghiară, către elevi, către părinţi, care spune că nu aveţi dreptul să aveţi o şcoală, din partea CCR. Acest lucru demonstrează că România nu este un stat model în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor maghiare (…) Nu pot să accept aceste argumente şi modul în care au fost prezentate, de preşedintele Curţii Constituţionale. (…) Încă o dată, PNL şi PMP şi-au arătat adevărata faţă. Iar România nu este stat-model în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale. Într-un stat-model nu se iau astfel de decizii (…) Domnul Dorneanu şi instituţia pe care o conduce transmit că voi nu aveţi voie să aveţi şcoli!”.
Ca de obicei, Kelemen Hunor exagerează. Sare peste cal. Nu înţelegem, apoi, de ce vâră copiii şi elevii în această tevatură! Mereu foloseşte pluralul „minorităţile naţionale”, or, vorba-i despre una singură – cea maghiară. Din cele 18, n-am auzit vreodată să se plângă, de lipsa drepturilor, cele 17, ci doar minoritatea maghiară!
Poate cel mai dezamăgit de decizia Curţii Constituţionale a României să fie Petér Ferenc, preşedintele UDMR Mureş, care, la manifestarea marcării celor 170 de ani, de la Revoluţia de la 1848, declara, la o întâlnire de la Târgu-Mureş, încrezător, că, „la Curtea Constituţională, nu vor exista obiecţii în privinţa legii de înfiinţare a Liceului Teologic Romano-Catolic «Rákóczi Ferencz II»”, cerând susţinere din partea şefului Statului Român. ªi el, precum Kelemen Hunor, consideră că „suntem îngrădiţi în libertatea noastră, deoarece nu ne putem folosi limba maternă în instituţiile şi spaţiile publice, iar folosirea simbolurilor noastre naţionale naşte controverse şi tensiuni până în ziua de azi! (…) De doi ani aproape, ne luptăm cu morile de vânt pentru Liceul Romano-Catolic. Însă nu vom renunţa niciodată (…) În Anul Centenarului românesc, relaţia între minoritate şi majoritate are de înfruntat provocări serioase. Acest an poate fi decisiv, oferind posibilitatea îmbunătăţirii sau cea a deteriorării relaţiilor între comunităţile române şi maghiare (…) Sunt tot mai mulţi politicieni, pentru care patriotismul înseamnă condamnarea noastră, a maghiarilor din Transilvania, şi prezentarea noastră drept pericol la adresa siguranţei naţionale (…) Iar acum este rândul nostru să sprijinim Guvernul Ungariei. Îi îndemn, pe toţi cetăţenii maghiari să îşi exercite dreptul de vot şi să participe la alegerile din 8 aprilie.”
Ne împinge o curiozitate să-l întrebăm: ce „drepturi” încă nu li s-au dat? Ţinutul Secuiesc, autonomie pe criterii etnice, o revenire la Regiunea Autonomă Maghiară de tristă amintire? În care instituţii, în ce spaţii publice nu vă puteţi folosi limba maternă? De ce minţiţi?
Să-i lăsăm să se plângă, deoarece asta şi atâtea ştiu. Mereu să conteste, oricâte drepturi ar avea. Mereu să protesteze. Deocamdată importantă-i decizia CCR în faţa unei ilegalităţi: „La loc comanda.”
