Din nou la Reghin, o activitate culturală de 24 de carate! „Fratele e pururi frate"


Categorie: Cultural
|
17-04-2018
Nr: 71
|
Autor: NICOLAE BĂCIUȚ
|

Acesta este genericul sub care Primăria Municipiului Reghin, Biblioteca Municipală „Petru Maior" din Reghin şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş au organizat sâmbătă, 14 aprilie 2018, de la ora 17.00, în sala de spectacole a noului sediu al bibliotecii amintite, o întâlnire cu academicianul-scriitor VALERIU MATEI, director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu" de la Chişinău.

Nicolae Băciuţ şi Sorina Bloj au fost cei doi amfitrioni prezentatori ai întâlnirii, acestora adăugându-se, ulterior, Primăriţa de nota 10 a Reghinului, d-na ec. Maria Precup. De fapt, acestora li s-a datorat posibilitatea acestei întâlniri de excepţie cu academicianul Valeriu Matei care, aşa cum spunea Nicolae Băciuţ, „este la această dată autoritatea culturală nr. 1 a Basarabiei!". Înainte de a da cuvântul invitatului, a vorbit şi despre femeile puternice din „spatele" acestuia, d-na Claudia Matei (soţie), prezentă în sală, şi Muşata, fiica lor, de asemenea scriitoare.

Nicolae Băciuţ a conferit invitatului şi o DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ, din seria „10/100" din ANUL CENTENAR, diplomă care a mai fost acordată şi altor personalităţi care excelează în domeniul lor de activitate: d-lui acad. Ioan-Aurel Pop, proaspăt preşedinte al Academiei Române, d-lui prof. univ. dr. Mihail Diaconescu etc.

Intervenţia d-lui Valeriu Matei a avut trei părţi. În prima parte a vorbit despre Contribuţia basarabenilor la Marea Unire, cu multe fapte întâmplate în cronologia lor şi, desigur, cu protagoniştii acestora. Dincolo de personalităţile ştiute şi mai puţin ştiute, care au făcut posibilă, la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România (printre care Vasile Stroescu, Ion Pelivan, Alexei Mateevici „un poet excepţional" etc.) a vorbit despre „generaţia basarabeană a unirii", apărută din „rezistenţa basarabeană faţă de ţarism" şi din „şcoala basarabeană românească constituită în condiţii de ostilitate", în condiţiile în care „imperiul ţarist era un imperiu care te sufoca". „Această generaţie a reuşit să facă şi alegeri, constituindu-se Sfatul Ţării, ales pe baze democratice largi". „Basarabia a trebuit să ardă nişte etape după unire şi a ars foarte rapid". A vorbit şi despre Basarabia sovietizată: „Istoria Basarabiei a fost prohibită", „Basarabia a fost transformată în poligon experimental"; „Cel mai diabolic regim instalat de sovietici a fost în Basarabia"; „În Basarabia a fost cel mai mare procent de deportare (în special români basarabeni) şi de aducere a altor populaţii (ruşi, ucraineni, găgăuzi, nemţi etc.)"; „Mulţi au fost nimiciţi că şi-au iubit ţara". La propunerea domniei sale, s-a păstrat un moment de reculegere pentru generaţia basarabeană care a pierit pentru idealul unirii.

Al doilea moment a fost cel al poeziei proprii şi a cântatului, dl. Valeriu Matei având o voce surprinzător de frumoasă, deconspirată de acelaşi Nicolae Băciuţ. Academicianul-poet a recitat (sau citit) poemele: Ecoul, Ai grijă, Frumoasă ca o trestie-n lumină, Povestea calului bătrân, Aporia vieţii şi a morţii, Somn de lup, Numărătoarea dacului nobil, Poetul în templul poeziei (poezie dedicată poetului lui Ion Alexandru), Înflorit-au cornii (poezie dedicată poetului Cezar Ivănescu), Să fie viaţă, Psalm în ziua de Înviere, Imnul lui Mihai Viteazu, Epistola de la Sarmisegetuza.

Al treilea moment a fost cel dedicat, după cum a spus: „celui care este şi va rămâne Sfântul Limbii Române, poetul Mihai Eminescu". A citit poezia proprie Dor de Eminescu, recitând apoi superb Scrisoarea I şi Scrisoarea III, a inegalabilului Emin, iar „la mijloc", poezia Se bate ceasul nopţii, ca un posibil echilibru, aşa cum a făcut şi Titu Maiorescu, care a pus-o, în 1883, la mijlocul volumului Poezii de Mihai Eminescu, din acelaşi motiv, probabil. În final, a cântat Kamadeva, acompaniat fiind de cei peste 200 de spectatori din sală.

„Să trăim emoţia până la lacrimi" a spus d-na Maria Precup, primarul Municipiului Reghin, care a acordat invitatului o Diplomă de Excelenţă, precum şi lui Nicolae Băciuţ, o diplomă primind dl. Valeriu Matei şi din partea d-lui Mircea Dorin Istrate, preşedintele judeţean al Ligii Scriitorilor. Cuvinte de mulţumire au venit şi din partea harnicului publicist Florin Bengean, dar şi a scriitorului Ilie Şandru de la Topliţa, care i-a dăruit ultima sa apariţie editorială, cartea Basarabia, iarăşi şi iarăşi. D-na Claudia Matei, soţia d-lui Valeriu Matei, a mulţumit pentru primirea şi găzduirea generoasă avută în „oraşul viorilor". Subsemnatul am dăruit, înfăşurând-o după umerii d-lui Valeriu Matei, o eşarfă tricoloră cu mult galben auriu, culoarea noastră naţională.

Programul artistic ce a urmat s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, încântând ochiul, prin costumele populare româneşti din zona Reghinului şi din zona Cernăuţiului, dar şi prin jocurile şi cântecele interpretate. Dl. Iurie Levcic, de la Şcoala Populară de Artă din Cernăuţi, un adevărat român care a deplâns şi a înfierat, totodată, ucrainizarea, de acum, a Bucovinei, a venit însoţit de un număr de 13 copii minunaţi, constituiţi în formaţia „Perla". Momentul lor a fost magnific, ridicând sala în picioare: Cântă cucu bată-l vina/ De răsună Bucovina/ Cântă cucu bată-l vina/ De răsună Bucovina/ Cântă cucu-ntr-un brăduţ/ De răsună-n Cernăuţi//...

Grupurile de dansuri populare, locale şi zonale, care au evoluat au fost: „Stejărelul", grup de copii ce activează pe lângă Clubul Copiilor Reghin, conduşi de instructorul Teodor Frâncu; „Vatra satului" din Reghin, formaţie ce activează pe lângă Biblioteca „Petru Maior", condusă de inst. Stelian Friciu; „Coroniţa de la Solovăstru", formaţie condusă de d-na Bathori, care a interpretat obiceiul-dans „Mersul la cătănie". A fost pur şi simplu o încântare să-i vezi şi să-i auzi!

Dacă manifestarea a început prin intonarea Imnului Naţional al României, ea s-a încheiat cu cântece religioase, cântate de întreaga prezenţă, aflate sub genericul „Cu noi e Dumnezeu"! S-au ciocnit ouă roşii, fiind sărbătoare, şi s-a servit câte o felie de cozonac, de către toţi cei din sală, graţie organizării de excepţie, unde vioara întâi a fost aceeaşi Sorina Bloj.

Dl. Valeriu Matei a mulţumit organizatorilor pentru căldura cu care a fost înconjurat la Reghin, a mulţumit d-lui Nicolae Băciuţ, cel pe care-l cunoaşte de 30 de ani şi a acordat, cu generozitate, autografe, pe cartea sa „Ecuaţiile disperării", pusă la dispoziţie publicului doritor.

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval