După eşecurile în promovarea celor două legi neconstituţionale, privitoare la înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic la Târgu-Mureş şi vizând Statutul de Autonomie al aşa-zisului „Ţinut Secuiesc", părea că s-a aşternut o oarecare resemnare în rândurile UDMR, dar aparenţele înşală. Subminarea statului român din interior mobilizează cu şi mai multă îndârjire politicienii maghiarimii. Pe de o parte, prin presiunile politice făcute de udemerişti la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale, prin Ordin al ministrului Educaţiei s-a modificat termenul limită de aprobare a reţelelor şcolare la nivel naţional, din 15 decembrie 2017, cum era până acum, pentru 30 aprilie 2018. Există un singur caz naţional şi, evident, un singur beneficiar pentru această modificare: municipiul Târgu-Mureş, care nu are aprobată reţeaua şcolară nici pentru anul trecut, nici pentru 2018, tocmai din cauza situaţiei litigioase a Liceului Teologic Romano-Catolic şi a crizei generate chiar de către politicienii udemerişti. Aşadar, trocul politic dintre liderul PSD, Liviu Dragnea, şi premierul Ungariei, Viktor Orbán, dă roade pentru UDMR, care pretinde consecvent un regim privilegiat şi discriminatoriu pozitiv, pentru maghiari, în educaţie şi nu numai.
Pe de altă parte, în prezent, UDMR se căzneşte să boicoteze şi să blocheze constituirea consorţiului dintre Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Universitatea „Petru Maior" din Târgu-Mureş, considerând că această fuziune a celor două instituţii universitare ar şubrezi ponderea secţiei cu predare în limba maghiară, care pretinde de mai mulţi ani un regim independent, autonom şi separatist, în cadrul UMF Târgu-Mureş. Nu contează ce doresc în mod legitim, majoritar şi democratic, senatele celor două universităţi, câtă vreme, injust şi anacronic, UDMR ar vrea ca politica să se amestece şi să regleze implicit problemele învăţământului superior într-o cheie discreţionară, adică etnică.
Şi pentru că România a ajuns chiar în situaţia incredibilă de a-i finanţa pe cei care complotează la disoluţia statului român din interior, aflăm că, în perioada 30-31 mai 2018, la invitaţia Consiliului Judeţean Covasna, Comisia de Guvernare a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale îşi va ţine şedinţa ordinară în judeţul Covasna, la Băile Bálványos, urmată de o conferinţă pe tema „Utilizării limbilor străine de către autorităţile locale şi regionale", manifestare pentru care sunt alocaţi 10 mii de euro din bugetul local al Consiliului Judeţean Covasna. UDMR-istul Grüman Róbert, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna a fost ales şi în funcţia de vicepreşedinte al Camerei regiunilor la Strasbourg, acesta pledând consecvent pentru autonomia teritorială pe criterii etnice şi oficializarea limbii maghiare.
Aşadar, iată pe câte fronturi politice etnocentriste este atacată România din interior. Iată acţiuni politice concertate, prin care se urmăreşte o conflictualizare artificială a relaţiilor interetnice dintre români şi maghiari şi o internaţionalizare a problemei aşa-zisului „Ţinut Secuiesc". Şi, în mod ciudat, statul român încasează fără reacţie, iar, instituţional, tace suspect.
