Viitorul demografic al României Și al țărilor U.E. nu prevestește nimic bun!


Categorie: Editorial
|
11-05-2018
Nr: 88
|
Autor: IOAN HUSAR
|

Semnalele de alarmă pentru viitorul României, privind scăderea îngrijorătoare a natalității, nu sunt băgate în seamă de către guvernanți.

Demografia, pe termen lung, este mai periculoasă pentru economie și viitorul României decât corupția, incompetența clasei politice, a guvernelor aflate vremelnic la putere.

De fapt, România și Uniunea Europeană se vor confrunta peste câțiva zeci de ani cu aceeași mare problemă care o vor avea multe țări dezvoltate de pe glob: scăderea natalității și a îmbunătățirii calității populației.

Dacă, în anul 2000, România avea 6 milioane de copii și adolescenți reprezentând cu puțin peste 26% din numărul total al locuitorilor, în 2017 numărul lor a scăzut la 4,1 milioane, iar în 2060, conform estimărilor experților în domeniu și al Institutului Național de Statistică, țara noastră va avea o populație de circa 11 milioane de locuitori, din care doar 1,75 milioane vor fi copii și adolescenți până în 20 de ani (16% din totalul populației). În multe județe și în București, ponderea minorilor poate scădea sub 10%.

În documentele INS se precizează că: „în prezent, pleacă definitiv din țară circa 85.000 de persoane pe an, iar numărul celor care se stabilesc aici (fie că e vorba de români care se întorc, fie de cetățeni proveniți din alte state) este semnificativ mai mic. În plus, rata natalității este de 9,6 la mia de locuitori, în timp ce rata mortalității este de 13 la mie". Cu alte cuvinte, se nasc în fiecare an circa 190.000 de copii și mor cam 260.000 de persoane. „Dezechilibrul este cauzat de faptul că familiile din România au în cursul vieții, în medie, 1,6 copii. Pentru a păstra populația constantă, acest indicator (numit nivel de înlocuire) ar trebui să fie de 2,1 copii pe cuplu".

Într-un raport al Organizației Națiunilor Unite se arată: „Problema nu este doar una locală. La nivel mondial, numărul persoanelor de 60 de ani și peste se va dubla până în anul 2050. Asta în timp ce la nivel european, ca urmare a menținerii ratelor de fertilitate sub nivelul de înlocuire, se vor înregistra scăderi ale populației. Europa de Est va fi cea mai afectată de această tendință demografică, numărul locuitorilor putând scădea cu peste 15% la noi, dar și în Bulgaria, Croația, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Serbia și Ucraina".

În Uniunea Europeană, rata fertilității este puțin peste 1,3, ca și în Spania și Italia, și circa 1,9 în Franța și Suedia. Iar dacă nu ar fi imigrația (fie din interiorul, fie din exteriorul UE), toate țările membre ar fi afectate de o scădere demografică semnificativă.

Adevărul este că, în țara noastră emigrația este de câteva ori mai mare decât imigrația, datorită faptului că nivelul de trai nu este atractiv și nici nu va fi atractiv pe termen scurt și mediu pentru străini. Drept urmare, și în continuare, populația va scădea, mai ales în rândul tinerilor, influențând negativ economia, societatea în general și anumite domenii de activitate în particular.

Scăderea numărului de copii impune stimularea, din partea statului, a sistemului educațional, pentru reducerea abandonului școlar care este în creștere. „Dacă în 1995 erau 4,7 milioane de copii și tineri înscriși în sistemul de învățământ (inclusiv în cel superior), în 2016 numărul lor a scăzut cu aproape un sfert, până la 3,6 milioane". Urmarea a fost închiderea multor școli, grădinițe și universități.

„În 1990, existau în România 28.300 de unități de învățământ. În 2000, numărul lor a scăzut la 24.300, iar în 2010 (și sub aspectul comasărilor și restructurărilor) mai erau 7.300. Până în 2016, mai dispăruseră de pe hartă încă 400 de creșe, grădinițe, școli, licee etc. Deja din 2014 criza era extrem de vizibilă la nivelul instituțiilor de învățământ superior: pentru 90.000 de absolvenți ai examenului de bacalaureat erau disponibile cam 100.000 de locuri în universitățile de stat și circa 40.000 la cele private. Ca urmare și numărul cadrelor didactice a scăzut de la 294.000 în 2000 la 235.000 în 2016", se arată în revista Capital.

Probleme mari sunt și în sectorul sanitar. Datele emise de Institutul Național de Statistică (INS) arată că „numărul moașelor a scăzut de la 3.800 la 2.500 în ultimii șapte ani", mai ales din cauza plecării în străinătate, în general, a cadrelor din sistemul de sănătate. Dacă în 2004 erau în centrele de plasament din România aproape 33.000 de minori, în 2016 numărul lor s-a redus la aproape 19.000.

Sistemul privat are cel mai mult de suferit din cauza scăderii drastice a nașterilor, prin care se asigură forța de muncă tânără pentru economie. Drept urmare, scăderea îngrijorătoare a numărului populației, a tinerilor care să înlocuiască forța de muncă îmbătrânită, va afecta, pe termen mediu și lung, PIB-ul României, producția de mărfuri și de servicii, cât și consumul, bugetul țării, deci și stimularea natalității, a educației, a sistemului de sănătate, a creșterii nivelului de trai, cât și a bugetului de asigurări sociale.

În concluzie, în două-trei decenii doar unul din șase români va fi sub 20 de ani. Impactul social-economic va fi puternic, semnele sunt deja vizibile prin creșterea prețurilor, a inflației, a dobânzilor la credite bancare, a deficitului din sistemele naționale de pensii, sănătate și învățământ.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval