„Nu a dat uitării binefacerea și dărnicia"


Categorie: Diverse
|
17-05-2018
Nr: 92
|
Autor: AUREL VÂGA
|

Rămas în istoria Literaturii române drept „Poetul îngerilor", Vasile Voiculescu a fost prozator, dramaturg și medic. Întreaga sa existență a stat sub semnul dragostei de semeni, credinței și mărinimiei. „De n-aș fi ajuns medic, aș fi fost preot", mărturisea scriitorul, care și-a petrecut ultimii ani din viață în sihăstrie. A profesat ca medic într-un sat din Gorj. Și-a căpătat porecla de „medicul fără de arginți" pentru că a făcut din medicină mai mult o pasiune, decât o profesie. A ajuns medicul sărmanilor pe care îi trata fără bani, ba chiar le cumpăra medicamente din propriul buzunar. A participat ca medic la Războiul de Independență. Tratând bolnavii de pe front, s-a îmbolnăvit de tifos, febră tifoidă și icter. A refuzat să-și ia concediu de boală și a continuat să-și exercite profesia în mijlocul răniților, până la terminarea războiului. Curajul său a fost răsplătit cu decorația „Steaua României cu spade". În 1922, ajunge medic și profesor de igienă la Institutul Pompilian din București. Din cauza convingerilor sale democratice, medicul și scriitorul Vasile Voiculescu a avut de suferit după instalarea regimului comunist. La 4 de ani, a fost arestat și pus sub acuzare pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinii sociale". După un proces lung, în care a fost anchetat și chinuit de autorități, scriitorul a fost condamnat la 5 ani de închisoare. În închisoare s-a îmbolnăvit de T.B.C. și a fost imobilizat la pat. Mărturiile colegilor de închisoare despre Voiculescu demonstrează că mărinimia medicului nu dispăruse nici în cumpliții ani de detenție. A fost eliberat în 1962. Era atât de bolnav, încât nu se mai putea deplasa. A murit un an mai târziu, pe 26 aprilie, răpus de boala contactată în detenție.

 

sursa: Adevărul

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval