De-ar ști omul ce ajunge/Tot ar suspina și-ar plânge


Categorie: spiritual
|
22-05-2018
Nr: 95
|
Autor: Preot GHEORGHE NICOLAE ȘINCAN
|

Se povestește că un om avea un câine, iar acesta avea grijă de casa și de grădina lui. După un timp, câinele a îmbătrânit, iar stăpânul a gândit astfel: „Pentru ce să-l mai țin?" Și a decis să-l înece. Stăpânul a luat câinele cu el pe o luntre, i-a legat de gât o piatră grea și a vâslit până la mijlocul râului. În acest timp, câinele stătea lângă el privindu-și îndelung stăpânul, ca și cum ar fi înțeles ce urma să se întâmple.

În mijlocul râului, omul a aruncat câinele cu piatra legată de gât în râu, însă de la mișcarea bruscă luntrea s-a răsturnat, iar el a ajuns în apă. Hainele omului, care erau grele, s-au udat, iar omul a început să se ducă la fund. Câinele, a cărui frânghie cu care era legat s-a rupt, s-a aruncat să își ajute stăpânul, în cele din urmă reușind să ajungă cu el până la mal. Omul și-a luat câinele acasă și a avut grijă de el până la moarte.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval