Politica - acest circ fără pâine!


Categorie: Editorial
|
13-06-2018
Nr: 109
|
Autor: MARIANA CRISTESCU
|

Cel de-al 44-lea summit al  G7 (grupul principalelor șapte state industrializate - Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) s-a încheiat sâmbătă, în localitatea canadiană La Malbaie, cu o fisură  suficient de vizibilă între Statele Unite și … ceilalți, pentru a ne pune pe gânduri. Știind că va fi mustrat de celelalte state pentru unele puncte aflate  în discuție, Donald Trump s-a retras de la lucrări înaintea dezbaterilor despre încălzirea globală și emisiile de carbon, după ce Emmanuel Macron a amenințat cu „un G6 restrâns, deci o lume cu SUA izolată pentru opțiunea sa de a ieși din acordurile de liber schimb, promovate de cele 7 state cele mai industrializate."

Donald Trump a urcat în avionul spre Quebec dar a dat o declarație-bombă, menită să dividă categoric Europa: el a afirmat că susține și propune intrarea/revenirea Rusiei în G7.

În replică la propunerea lui Emmanuel Macron, de izolare a SUA, după impunerea taxelor la aluminiu și oțel și amenințarea cu taxe pe piața automobilelor, americanul  a mai declarat că țara sa nu va mai fi „pușculița din care fură toată lumea", liderul de la Casa Albă amenințând țările aliate cu întreruperea relațiilor comerciale, dacă nu opresc practicile incorecte.

„Trebuie să oprim escaladarea tensiunilor, acest proces «ochi pentru ochi» nu este util (...) Noi sectoare vor fi antrenate în criza care va face rău lumii întregi", a spus directorul OMC, Azevêdo, la finalul unei reuniuni la Berlin cu cancelarul Angela Merkel și reprezentanți ai unor instituții economice și financiare internaționale, referindu-se la conflictul dintre SUA și UE, conform Agerpres.  Uniunea Europeană și Canada se pregătesc să impună, de la 1 iulie, măsuri vamale de retorsiune asupra unor produse din SUA, după decizia lui Donald Trump de a impune taxe vamale majorate la importurile de oțel și aluminiu.

Angela Merkel a afirmat, duminică seară, că dorește un nou front comun european, în cazul în care amenințările devin realitate. Întrebată luni despre acest subiect, ea nu a dorit să facă „speculații" asupra evoluției evenimentelor.  30% din locurile de muncă din Germania depind de exporturi. Măsurile comerciale americane asupra oțelului și aluminiului vizează, de asemenea, aliatul japonez, dar și Mexicul și China, existând temerea unui război comercial mondial.

Așadar,  Donald Trump a lăsat baltă summit-ul canadian, zburând spre Singapore, pentru a se întâlni cu dictatorul comunist din Coreea de Nord.

În mod firesc, 2.500 de reporteri (jumătatea acceptată de oficialitățile nord-coreene, din toată lumea) s-au bulucit pentru a asista și consemna întâlnirea,  istorică în fond, a celor doi președinți, marcând o nouă eră a relațiilor internaționale menite să împiedice declanșarea unui război planetar. Mai în glumă, mai în serios, presa a punctat teama coreeanului de a nu fi otrăvit. Kim Jong Un a sosit primul, cu un avion Air China, dar a trimis înaintea sa un avion cargo cu mâncare, tacâmuri și ustensile ...de acasă. În ciuda aparentei neîncrederi, s-a declarat deschis să vorbească limpede despre arsenalul nuclear cu care înspăimântă lumea.

Câteva ore mai târziu a aterizat și avionul Air Force One, al președintelui SUA. Sute de localnici și de turiști au flancat drumurile pe care s-au deplasat cei doi lideri, sperând să-i poată filma sau fotografia.

Locul întâlnirii lui Donald Trump cu Kim Jong Un este insula Sentosa, al cărei nume înseamnă „pace și liniște".

 „Costul total al pregătirilor se ridică la 20 de milioane de dolari, dar, pentru stabilitatea regională, merită" - a declarat premierul orașului-stat Singapore, Lee Hsien Loong. -  „Aș zice plus-minus 20 de milioane de dolari. Poate vom mai recupera puțin din această sumă, dar cred că este un cost pe care suntem gata să-l plătim. Este contribuția noastră la un efort internațional profund în interesul nostru."

Cum spuneam, mii de jurnaliști din întreaga lume au sosit în Singapore, pentru a transmite despre evenimentul istoric. Carrie Nooten, jurnalist RFI,  presupune că „5.000 de jurnaliști au cerut acreditare, dar numai 2.500 au obținut un loc la centrul media. Locurile sunt scumpe. Este unul dintre cele mai importante evenimente geopolitice din regiune din ultimii 15 ani."

Și Papa Francisc s-a rugat ca întâlnirea să conducă la pace în Peninsula Coreeană: „Dragi frați și surori, vreau ca, încă o dată, să transmit poporului coreean un gând special de prietenie și rugăciunile mele, ca discuțiile care vor avea loc în Singapore să contribuie la deschiderea unei căi care să garanteze un viitor pașnic pentru Peninsula Coreeană și pentru întreaga lume.

Summitul Trump-Kim, de la Hotelul Capella, marchează prima întâlnire dintre liderul nord-coreean și un președinte american în exercițiu.

Discuțiile vizează obținerea unui acord privind denuclearizarea Coreii de Nord, în schimbul relaxării sancțiunilor economice și diplomatice.

„Fericit să fiu la Singapore, entuziasm în atmosferă!", a scris luni, pe Twitter, președintele Statelor Unite, care se află pentru prima dată, de duminică, în același oraș cu liderul nord-coreean.

Într-un reportaj despre vizita celui mai puternic om de la Phenian, agenția nord-coreeană KCNA a evocat instaurarea  unei „noi ere", confirmând că „denuclearizarea", dar și „un mecanism de menținere a păcii permanent și durabil în peninsula coreeană" se vor afla în centrul summitului, transmite News.ro. „Însă exigența americană se lovește de ani de zile de rezistența încăpățânată a nord-coreenilor. În 1994, iar apoi în 2005, acorduri au fost încheiate, însă niciunul dintre ele nu a fost aplicat, în realitate, iar Coreea de Nord și-a multiplicat din 2006 testele nucleare și balistice, până la periculoasa escaladare de anul trecut. Întâlnindu-se cu Kim, Trump mizează pe instinctul și talentul său de negociator fără percehe."

Întreaga lume privește spre Singapore și se întreabă același lucru: președintele american, în vârstă de 71 de ani, care a acceptat, spre surprinderea generală, să-l întâlnească pe moștenitorul dinastiei Kim, cu peste 30 de ani mai tânăr ca el, va reuși, oare, acolo unde predecesorii săi au dat greș?" „Cred că se va desfășura foarte bine", a apreciat el mai târziu, cu ocazia unui mic dejun de lucru cu premierul din Singapore, Lee Hsien Loong. Atât, deocamdată, despre această întâlnire.

La celălalt capăt al lumii, președintele rus, Vladimir Putin, a catalogat joi, în cadrul sesiunii sale televizate de întrebări și răspunsuri, „linia directă", atent coregrafiată, drept o„glumă" acuzațiile privind amestecul Kremlinului în alegerile prezidențiale din Statele Unite în 2016 în favoarea lui Donald Trump, relatează news.ro, care citează The Associated Press.

Întrebat care este cea mai bună glumă pe care a auzit-o recent, Putin a citat  recenta afirmație din presa germană, cu privire la faptul că Trump „împinge Europa în mâinile lui Putin". El a evocat în acest sens și acuzațiile cu privire la amestecul Rusiei în alegerile americane din 2017, afirmând că, dacă cele două acuzații ar fi combinate, ar fi „amuzant", dar ambele sunt „absolut absurde și nu pot fi fi considerate decât o glumă".

În altă ordine de idei, președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a discutat sâmbătă la telefon cu Vladimir Putin despre eliberarea „prizonierilor politici" ucraineni reținuți în Rusia, între care cineastul Oleg Sentsov, aflat în greva foamei, a anunțat președinția ucraineană citată de AFP.

„Cineastul ucrainean Oleg Sentsov, care este condamnat la 20 de ani de închisoare în Rusia pentru «terorism», a început greva foamei pe 16 mai, cerând eliberarea «prizonierilor politici» ucraineni reținuți în țară. Opozant al anexării Crimeii de către Rusia în martie 2014, Oleg Sentsov și militantul ecologist ucrainean Alexandre Koltcenko au fost condamnați, în august 2015, pentru «terrorism»  și «trafic cu arme».

„Singura mea cerință pentru a înceta (greva foamei, n.r) este eliberarea tuturor prizonierilor politici de pe teritoriul rusesc", a adăugat el.

Potrivit avocatului său, Sentsov consideră că 64 „prizonieri politici" ucraineni sunt în prezent reținuți în Rusia, în afară de cazul lui.

„Conștient de faptul că situația cineastului ucrainean ar putea compromite imaginea Rusiei la un moment dat, fiind protejat de lumea întreagă, președintele Vladimir Putin a evocat sâmbătă, în timpul unei conversații telefonice cu omologul său ucrainean Petro Poroșenko, un eventual «schimb de prizonieri» între cele două țări.

«Toată lumea a înțeles că nu voi ceda», a scris cineastul într-o scrisoare publicată sâmbătă. Medicii l-au avertizat recent pe Sentsov că rinichii săi ar putea să cedeze și că unele consecințe ireversibile ale grevei sale se vor face simțite, potrivit avocatului său Dmitri Dinze. Ei au amenințat că îl vor hrăni cu forța prin intermediul unei țevi, o procedură criticată de militanții drepturilor omului drept o formă de tortură. Cineastul, care a pierdut opt kilograme, a acceptat să-i fie administrată glucoză intravenos.

Sentsov a primit susținere din lumea întreagă, în timp ce partizanii au organizat acțiuni de protest în zeci de orașe în Europa și Statele Unite.

Miercuri, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a cerut UE și G7 «să-l susțină» pe Oleg Sentsov. Într-un scrisoare adresată lui Vladimir Putin, înaintea Cupei Mondiale 2018, zeci de scriitori, între care Margaret Atwood și Ian McEwan au făcut apel pentru eliberarea sa «în spiritul acestui eveniment mondial care unește». Cunoscut pentru dramele «Gamer» (2011) și «A Perfect Day for Bananafish» (2008), cazul lui Oleg Sentsov a stârnit reacții la nivel internațional. Între cei care au protestat față de încarcerarea lui s-au numărat Johnny Depp, Peter Gabriel și Tom Morello (Rage Against the Machine, Audioslave, Prophets of Rage). Procesul lui a fost transformat într-un documentar «The Trial: The State of Russia vs Oleg Sentsov», apărut în 2017."

Multe ar mai fi de semnalat și comentat, deci voi reveni.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval