„Strategii naționali" ai ministrului „Pamblică" ne învață cum să ne educăm copiii


Categorie: Editorial
|
06-07-2018
Nr: 126
|
Autor: ILEANA SANDU
|

În timp ce populația era ocupată ba cu talk-show-urile despre „înalta trădare", ba cu „îngrijorările"… preventive ale ambasadelor față de (încă) nefinalizatele legi ale justiției, ba cu revenirea la modă a costumelor de baie de pe vremea străbunicii, ei bine, în tot acest timp, o (scuzați!) porcărie de nedescris se cocea prin birourile Ministerului Educației Naționale: în cuvinte meșteșugite („ce din coadă au să sune", vorba poetului), „specialiștii" ministeriali au croșetat un document, pe cât de inept, pe atât de pompos, pe care l-au intitulat „Strategia Națională pentru Educație Parentală 2018 - 2025" și l-au cocoțat pe „sait", ca să-l dezbatem public și transparent, până la 10 iulie fix.

În esență, „strategii naționali" ne aduc la cunoștință că, în calitate de părinți, suntem cam înapoiați, cam bătuți în cap, cam capsomani, când vine vorba de educația propriilor noștri copii: nu acceptăm „diversitatea" (cuplurile homosexuale, în traducere liberă), nu ținem pasul cu dezvoltarea tehnologică și informațională și cu „diversificarea modelelor familiale și educaționale", ba, dimpotrivă, „idealizăm familia tradițională", în loc să promovăm „respectul pentru diversitate". Cităm: „Deseori, noile ideologii promovate în special în domeniul protecției copilului întâlnesc mentalități conservatoare, un sistem de valori ale familiilor ce trebuie regândit în contextual unor informații noi cu privire la nevoile de dezvoltare ale copiilor. De aceea, familia din societatea actuală are nevoie din ce în ce mai mult de un sprijin extern pentru a se adapta acestor cerințe, în condițiile în care părinții reclamă fie o incapacitate de gestionare a relațiilor cu proprii (!) copii, fie rămân atașați valorilor care s-au transmis tradițional și pe care le consideră ca fundamentând modele valide de relaționare intrafamilială. Această din urmă atitudine care, în domeniul educației parentale reprezintă și o formă de manifestare a reticenței părinților în ceea ce privește participarea la cursuri de educație parentală, este prezentă uneori și în discursul profesioniștilor, care idealizează familia tradițională, pe care o consideră drept o formă perfectă de organizare".

Ca să ne mai luminăm la minte, în calitate de mame și tați - în sensul că tații pot fi și mame, iar mamele pot fi și tați - ni se propune „un ansamblu de programe și servicii" pentru „promovarea parentalității pozitive, având ca scop dezvoltarea abilităților și a competențelor parentale". Concret, se prevede înființarea unei „rețele de educatori parentali" care, de două ori pe săptămână, câte două ore, să-i învețe pe părinți și pe copii cum să scape de ideea fixă a „familiei tradiționale" și să-și însușească o nouă „cultură familială", potrivit căreia, de exemplu, mama este, de fapt, vecinul unei verișoare prin alianță a unui cumnat de-al tatălui, care tată poate fi, la rândul lui, sora mai mică a unchiului din partea mamei. Mai ceva ca-n telenovelele cu amantul latino.

Fiindcă - ni se explică în continuare - „Strategia Națională de Educație Parentală are ca fundament abordarea teoretică conform (!) căreia familia nu este inteligibilă ca realitate obiectivă. Ea este, mai degrabă, un produs socio-cultural, o constelație de idei, imagini și terminologii, creată și recreată permanent de practicile socio-culturale". Și tot așa, pe vreo câteva zeci de pagini… .

Bine, că - era să uităm - toată această tărășenie nu va fi pe gratis: cursurile de „parentalitate pozitivă" necesită, numai în primul an, o alocare bugetară de 295 de milioane de lei, pentru 2,5 milioane de părinți, pentru „încurajarea activă a egalității de gen", urmând a fi plătiți peste 7.000 de „formatori", cu 70 de milioane de euro. Cine sunt „formatorii" de părinți, de unde provin și cine ni-i livrează gata „formați" - nu se precizează, dar putem intui.

Din fericire, nu toți românii și-au pierdut decența și bunul simț: peste 500 de ONG-uri care apără familia tradițională au reacționat vehement, lansând o campanie concertată împotriva proiectului. A fost lansat apelul intitulat: „În urmă cu 70 de ani ne-au luat proprietatea, acum ne iau copiii și libertatea de gândire". „Strategia este și neconstituțională, și ilegală. Este o intruziune în viața privată, în libertatea de gândire. Nici comuniștii nu au încercat așa ceva. Suntem în faza în care popoarele trebuie să se apere singure pentru că politicienii români nu ne mai apără. Este o agendă invazivă care vizează structura intimă a națiunilor. E nevoie vitală să conștientizăm lumea din jurul nostru despre ce se întâmplă.

Suntem în plin proces de reeducare nu numai a copiilor noștri, ci și a părinților", a declarat (sursa - evz.ro) Mihai Gheorghiu, președintele Coaliției pentru Familie. Publicația online ActiveNews a pus la dispoziție un model de sesizare pentru cei interesați: „Pe ce bază își arogă Guvernul calitatea de a decreta că viziunea conservatoare sau tradiționalistă asupra familiei e rea, învechită și trebuie abandonată și că ar fi nevoie de o nouă cultură familială? Pe ce bază se auto-supra-situează Guvernul în poziția de a decreta că noi, cei care avem opțiuni conservatoare sau tradiționale privind familia și educația, greșim, și pe ce bază își arogă dreptul de a ne corecta?"- se arată în document.

Iată și punctul de vedere al celor mai autorizate voci ale Academiei Române (sursa EVZ): „Dorința statului de a interveni în treburile părinților prin intermediul școlii este, așadar, o absurditate. Mă rog, ar fi vorba și de o anumită slugărnicie a politicienilor noștri în relația cu Europa (…). Academia Română se opune acestei inițiative. Toată această tevatură cu homosexuali și lesbiene este o aberație, iar noi n-avem nevoie de așa ceva! Sunt aspecte care țin de patologie, anumiți oameni sunt bolnavi. Îi respect, le respect alegerile, suntem cu toții liberi, dar să se manifeste cu discreție. Să nu-i transformăm în modele. E clar că trebuie să ne opunem, de pildă, adoptării copiilor de către cuplurile de homosexuali. Societatea noastră nu este pregătită pentru astfel de situații. Familia normală, adică cea formată din bărbat și femeie, trebuie să-și facă datoria în continuare… Ce este, de fapt, toată această acțiune? O maimuțăreală a unor excese europene care nu au ce căuta în spațiul civilizat. Și aici nu este vorba nici de tradiție, nici de conservatorism, nu! Aici, este vorba despre normalitate", consideră vicepreședintele Academiei, Răzvan Theodorescu.

„A contrapune - cu insistență și chiar cu vehemență, uneori - alte tipuri de familii familiei tradiționale este o eroare fatală", este de părere, potrivit aceleiași surse, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, într-o pledoarie pentru părinții biologici: „Eu nu aș vorbi despre familia tradițională, ci despre unicul tip de familie validat de istorie, prin care s-a asigurat perpetuarea umanității până azi (…). Alții sunt liberi să trăiască așa cum doresc, dar a obliga societatea românească să se revoluționeze la comandă și în timp foarte scurt este complet greșit… Academia Română va veni în curând cu propria poziție oficială".

Depășit de situație și buimac de cap, după atâta beșteleală, ministerul de resort a dat cu mopul și a șters de pe site această mizerie de „strategie națională", urmând să regândească documentul, să-l „reanalizeze în cadrul grupului interinstituținal, să-l „îmbunătățească"…

Bine au făcut, da, da! Cu un drum, dacă tot îl „reanalizează interinstituțioal", să scoată și cacofoniile din text și să corecteze și greșelile de gramatică!

…Și, în general, pentru tot acest ghiveci de certă extracție sorosistă (ca să n-o tot dăm pe după vișin!), rușine să le fie, atât din punct de vedere al formei, cât și din cel al conținutului!

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval