Criză în sănătate: De ce dispar medicamentele?

Distribuie pe:

Criza medicamentelor se adâncește în România. Fie că vorbim de medicamentele inovatoare sau de cele generice, acestea sunt tot mai greu de găsit în farmacii. Care este cauza? Se pare că legislația nu ajută la asigurarea unui echilibru între interesele statului, ale pacienților și cele ale companiilor din domeniu.

În ultimii ani, au dispărut de pe piață în jur de 2.000 de medicamente la prețuri accesibile, din cauza cadrului fiscal și a politicii de prețuri nefavorabilă pentru industria producătoare de medicamente. Iar alte 2.000 de medicamente, din toate ariile terapeutice, sunt în pericol de a dispărea în următoarea perioadă. Criza a devenit deja cronică. Unii dau vina mai ales pe taxa clawback. De exemplu, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice a transmis, miercuri, liderilor coaliției de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, o scrisoare deschisă prin care solicită aplicarea unei formule diferențiate de calcul a taxei clawback, pentru a preveni dispariția tratamentelor cu medicamente ieftine din farmacii. „De ce dispar medicamentele? Pentru că taxa clawback, prin care producătorii contribuie la finanțarea consumului de medicamente, se aplică în mod uniform atât medicamentelor care costă mii de euro, cât și celor generice, ieftine. Povara taxei face ca prețul de vânzare al medicamentului să ajungă mai mic decât costul de producție", le-a transmis demnitarilor, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice.

Politica de calcul a prețului la medicamente practicată de Ministerul Sănătății nu ar fi cauza principală a dispariției medicamentelor, pentru că este de înțeles efortul autorităților de a obține de la producători prețuri similare cu cele practicate în restul Uniunii Europene. Totuși, problema apare atunci când, la un preț negociat la cel mai mic nivel pentru medicamente, producătorii sunt obligați să achite „taxa clawback" de aproape 25% și să plătească o „taxă de raft". „Prețul medicamentelor generice și biosimilare devine cu până la 50% mai mic decât în Europa, producătorii fiind nevoiți fie să le retragă din comercializare, fie să nu le mai lanseze deloc în România", a declarat Dragoș Damian, Directorul Executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER). Din cauza aplicării taxei clawback la prețul de farmacie și a sistemului reglementat de adaosuri comerciale, nivelul actual al taxei, de 24,13%, ajunge să reprezinte 34% din prețul de producător al unui medicament sub 100 de lei, mai susține Dragoș Damian.

Astfel, aproximativ două treimi din medicamentele care riscă să dispară de pe piața românească ar fi medicamente care costă mai puțin de 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți, de oameni cu venituri reduse, de bătrâni și de bolnavii cronici, și în marea lor majoritate sunt fabricate în România.

Soluții pentru rezolvarea acestei probleme există, spun reprezentanții Asociației Producătorilor de Medicamente Generice. Aceștia cer introducerea prin Ordonanță de Urgență a unei formule diferențiate de calcul a taxei pentru medicamente în funcție de prețul de referință generic, concomitent cu controlul consumului prin introducerea de noi medicamente inovative scumpe doar în regimul de compensare prin contracte individuale cu fiecare producător. O astfel de soluție nu ar avea niciun impact asupra bugetului, însă ar asigura o distribuție echitabilă a sarcinii fiscale.

Exportul paralel de medicamente

Exportul paralel este frecvent menționat în România ca una dintre principalele cauze a repetatelor crize și dispariții temporare ale unor medicamente esențiale sau dificil de înlocuit pentru pacienți. Potrivit unui studiu al Observatorului Român de Sănătate, statul român cumpără, „chiar dacă ilegal", tratamente la prețuri mai mari decât alte țări europene. Concret, distribuitorii aduc medicamente în România, însă nu toate ajung la pacienți. Unele pleacă în țări în care sunt vândute la un preț mai mare, cele mai multe dintre medicamente ajungând în Germania, Olanda și Suedia. În Uniunea Europeană, valoarea totală a pieței exportului paralel depășește 5 miliarde de euro, conform unui studiu comandat de Federația Europeană a Industriei Farmaceutice (EFPIA). Nu există cifre oficiale care să cuantifice cu exactitate amploarea exportului paralel în România, dar „cele mai multe estimări consideră că valoarea pieței exportului paralel în România se ridică la aproape o cincime din valoarea totală a pieței locale", scrie în raportul Observatorului Român de Sănătate.

O altă perspectivă

Estimarea amplorii exportului paralel de medicamente din România, precum și soluțiile care se impun, pot fi obiectiv prezentate doar de către autoritățile competente, afirmă Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM). „Deși, la prima vedere, rapoartele sunt în detaliu documentate, la o analiză mai atentă, multe date și informații despre companii nu sunt actuale. Nu considerăm datele prezentate în aceste rapoarte ca fiind obiective sau relevante pentru determinarea cauzelor reale ale deficitului de medicamente", susține ADEM.

Potrivit reprezentanților ADEM, de la data intrării în vigoare a OMS 269/2017, 15 martie 2017, până în prezent, „nu a fost emisă nicio listă temporară" de medicamente interzise temporar de la livrare intracomunitară și de la export, pe baza datelor transmise prin Sistemul

Electronic de Raportare (SER) către Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

Aceștia susțin că modul în care au fost calculate procentele de export paralel de către autorii acestor studii, respectiv raportat la un consum mediu lunar și anual, bazat pe datele de rambursare transmise către CNAS, este „complet eronat, medicamentele exportate paralel nefăcând subiectul decontărilor CNAS".

Lasă un comentariu