Cine va avea dreptate o să aflăm la iarnă!?


Categorie: Editorial
|
07-08-2018
Nr: 148
|
Autor: IOAN HUSAR
|

Faptul că guvernul actual a mărit salariile bugetarilor, pensiile și ajutoarele sociale este de lăudat, însă nu poate fi trecut cu vederea faptul că nu s-a luat în calcul dacă acest efort bugetar poate fi susținut de veniturile obținute din economie, de cele încasate din taxe și impozite. Realitatea este că nu s-a ținut seama de faptul că statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, trebuie să se împrumute cu sume mari de bani de la băncile din țară și din străinătate la costuri mari, generate de dobânzi ce depășesc 5% pentru suma împrumutată. Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, precizează că „dobânzile la care se împrumută statul au crescut, față de anul trecut, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale." În susținerea acestui fapt arată: „Creșterea costurilor a venit odată cu avansul inflației și al dobânzilor din piața monetară. La toate acestea se adaugă și necesarul de finanțare care este mare." Că lucrurile sunt așa o demonstrează faptul că: „De la începutul anului, România a cheltuit mai mult cu aproximativ 2,5 milioane de lei pe zi din cauza majorării costurilor dobânzilor la împrumuturile statului." Cauzele măririi acestor costuri sunt: creșterea inflației și a ROBOR, concomitent cu necesarul tot mai mare de finanțare al statului, în urma sporirii cheltuielilor. Până la sfârșitul lunii iunie a.c., conform calculelor făcute de revista Capital, „Ministerul de Finanțe a împrumutat circa 30 de miliarde de lei, din care 2 miliarde de euro și 1,2 miliarde de dolari de pe piețele externe." Costurile acestor împrumuturi, așa cum am mai menționat, au crescut cu 1,5 puncte procentuale, față de anul trecut, susțin specialiștii în materie, crescând cu cel puțin 450 de milioane de lei costurile suplimentare.

Din execuția bugetară pe primele patru luni ale acestui an, „cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 56%."

Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor, a declarat că „prima de risc a României este cea mai mare din regiune, după ce, până în 2017, era considerată mai sigură decât a Ungariei." De asemenea, la un post de televiziune, Anca Dragu mai spunea: „Datoria publică include un element de moralitate - generația prezentă decide să oblige generațiile viitoare la plata facturilor de azi. Cum ar fi să mergem la restaurant și când vine nota de plată să spunem că nu avem bani și că o va plăti cel ce va sta mâine la această masă. Sunt câteva măsuri care justifică creșterea costului zonei (în România acesta a crescut chiar mai mult), și anume semnalele de întărire a politicii monetare a BCE și mixul politicii fiscale și monetare din SUA. Totuși România plătește o primă suplimentară față de aceste țări legată de necredibilitatea și nesustenabilitatea politicilor economice interne." România este percepută ca fiind mai riscantă decât țările din jur, ceea ce a condus la un cost mai mare de finanțare, respectiv împrumuturi mai scumpe pentru stat și sectorul privat.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici a recunoscut, de curând, că statul se confruntă, în unele situații, cu „costuri foarte mari, la atragerea de bani de pe piață, dar pune acest lucru «strict» pe seama declarațiilor politice făcute «fără temei»", se arată în revista Capital. Ministrul Finanțelor mai susține că atunci „când întrebi sau lași să se înțeleagă că nu ar mai fi bani ca stat până la final de an să asiguri exact ceea ce doare, pensia, salariul, veniturile populației, cel din piață, investitorul, în titluri de stat, deja are un semnal, vine cu un cost mai mare atunci când cumpără titluri de stat, îți face o ofertă mai scumpă." Cu alte cuvinte, ministrul Finanțelor îi face vinovați de scumpirea costurilor cu bani împrumutați pe cei care susțin, fac declarații - analiștii economici și politici, sau politicieni din partidele de opoziție - că se cheltuie foarte mult pentru satisfacerea cerințelor clientelei politice, fără a ține seama de veniturile de la buget și pentru a plăti salariile bugetarilor, pensiile și ajutoarele sociale, nu pe propriul guvern care cheltuie în stil mare pentru a-și păstra electoratul. Dacă la sfârșitul anului trecut, datoria publică a României a fost de 33,53 miliarde de euro, conform datelor oferite de BNR, în acest an e greu de estimat la cât va ajunge. „Pentru întregul an 2018 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 74 miliarde de lei, fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de -2,97% din PIB (aproximativ 27 miliarde de lei), precum și de volumul datoriei de refinanțare în anul 2018, în sumă de aproximativ 47 miliarde de lei."

La începutul anului, România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe piața externă de capital, prin intermediul a două emisiuni de obligațiuni, una de 750 milioane de euro, pe timp de 12 ani, iar a doua, de 1,25 miliarde de euro, pe timp de 20 de ani. În luna iulie s-a mai obținut de pe piețele internaționale încă 1,25 miliarde de dolari într-o emisiune în valută, cu scadență de peste 30 de ani, cu o dobândă de 5,2% pe an.

Doamna prim-ministru, joia trecută, înainte de a pleca în concediu, a prezentat cum va arăta rectificarea bugetară care se va face în a doua decadă a lunii august.

De la început a precizat că această rectificare bugetară este pozitivă, că unele ministere vor primi bani în plus, iar altora care nu i-au cheltuit li se vor lua.

Creșterea veniturilor (încasărilor) la buget cu peste 6 miliarde de lei, în cele șapte luni trecute din acest an, permite acordarea unor sume suplimentare următoarelor ministere: 850 milioane de lei Ministerului Muncii, pentru asigurarea plății salariilor bugetarilor, pensiilor și ajutoarelor sociale pe întregul an; Ministerul Sănătății va primi în plus 890 de milioane de lei, pentru cumpărarea de echipamente medicale, între care și incubatoare pentru copii; Ministerul Educației va primi în plus 178 milioane de lei, din care se vor plăti bursele elevilor și se va moderniza rețeaua școlară; Ministerul Agriculturii va primi 185 de milioane de lei, din care 110 milioane de lei pentru combaterea pestei porcine, inclusiv despăgubirea fermierilor care au pierderi prin sacrificarea porcilor; autorităților locale li se vor suplimenta fondurile cu 1,125 miliarde de lei, mai ales pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile; MAI va primi în plus 366,3 milioane de lei, din care 278 milioane de lei pentru securizarea granițelor; Ministerul Transporturilor un plus de 170,5 milioane de lei etc.

Lucrările de infrastructură sunt în continuare neglijate, alocându-se sume, dar pentru continuarea lucrărilor începute.

De la cine s-au luat bani. Ministerele Energiei și Economiei, de Externe, Cercetării, Administrația prezidențială, SRI, SIE, SPP etc.

Doamna prim-ministru ne-a mai informat că deficitul bugetar pe șase luni trecute din acest an este de 15 miliarde de lei și că, la nivel de an se va încadra în cota estimată de 2,97%, că PIB-ul pe 2018 va fi mai mare cu 37,1 miliarde de lei față de cât a fost în anul trecut, însumând 945 de miliarde de lei.

În concluzie, economia duduie, totul merge strună, populația să nu-i bage în seamă pe bârfitori, pe răuvoitori care prezic tot felul de probleme pentru țară și locuitorii ei, că nu sunt bani, că ne paște o nouă criză economică, politică o avem. Cine va avea dreptate, rămâne să aflăm la iarnă.

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval