Dezastrul e aproape! Și, totuși, nu se face aproape nimic în privința pregătirii forței de muncă!


Categorie: Editorial
|
18-09-2018
Nr: 177
|
Autor: IOAN HUSAR
|

Criza forței de muncă se acutizează și în țările din Europa Centrală și de Est. Criza de personal se face tot mai simțită în domenii principale precum IT, ale economiilor din Cehia, Polonia, Ungaria, România etc. Ani la rând, investitorii străini au venit în aceste țări atrași de specialiști cu înaltă calificare în domeniile-cheie care asigură un înalt grad de profitabilitate în sectoare precum construcțiile de locuințe și birouri, IT și industria auto. Însă, cum personalul din aceste domenii sunt tot mai nemulțumiți de salariile primite de la angajatori, mai ales că în țările dezvoltate din Vest (care la rândul lor duc lipsă de personal bine calificat, în domeniile menționate) le oferea retribuții de câteva ori mai mari pentru a atrage, mai exact, să lucreze la marile companii multinaționale.

Așa a început exodul de forță de muncă din țările Europei Centrale și de Est către Vestul Europei, mai ales după ce aceste state au fost primite în Uniunea Europeană.

România este cea mai afectată din cauza plecării persoanelor active să muncească în statele cu economii dezvoltate, pentru un câștig indiscutabil mai mare, care le asigură un trai mai bun familiilor de acasă. Așa s-a ajuns ca după Siria, România să ocupe locul doi în lume în privința numărului mare de oameni care și-au părăsit țara din cauza sărăciei și a modului cum au fost și sunt tratați de guvernele perindate la putere în cei 29 de ani trecuți de la evenimentele din decembrie 1989. Trist este faptul că tot mai mulți tineri, după terminarea studiilor, mulți chiar înainte, pleacă să-și facă un rost în țări care le oferă venituri corespunzătoare și un respect pentru munca depusă. Guvernul Dăncilă, mai exact ministrul de Interne, Carmen Dan, cu aprobarea lui Liviu Dragnea, președintele PSD, pentru că, în 10 august a.c., la mitingul din Piața Victoriei din București, protestatarii au îndrăznit să le ceară să-i respecte, să-i trateze omenește și să le ofere condiții de muncă plătite corespunzător încât să se poată întoarce acasă, unde să li se asigure un nivel de trai măcar apropiat de cel din țările unde lucrează de mulți ani, le-au oferit jigniri, bastoane de cauciuc în cap, tunuri cu apă și gaze lacrimogene. Mai mult, îi acuză de lovitură de stat, că au venit să dea jos guvernul, plătiți de forțe oculte străine și din țară. De necrezut, dar adevărat, conducătorii jandarmeriei, pentru a-și acoperi atrocitățile aplicate asupra unor oameni pașnici, au depus un denunț penal în care îi acuză că au vrut să ocupe, prin forță, Palatul Victoria, o clădire goală la acea oră, iar prim-ministrul era plecat în concediu. O astfel de acțiune a unei instituții a statului care are menirea, prin lege, să apere poporul care o plătește, se plânge penal împotriva participanților la miting (că jandarmii au fost maltratați de manifestanți, nu de proprii bătăuși, infiltrați în piață, care au creat dezordinea) pentru a motiva acțiunile huliganice ale trupelor de jandarmi.

E clar, cu un astfel de comportament și tratament din partea guvernanților și instituțiilor de forță (jandarmeria) față de diasporă, de milioanele de români plecați să muncească în străinătate, aceștia au înțeles că nu au de ce să se întoarcă acasă. Rezultatul, firmele românești și străine din România sunt nevoite să apeleze la muncitori străini pentru a-și putea continua activitatea. În primele șapte luni trecute din 2018, peste 4.300 de persoane au venit să lucreze în România. Conform datelor Ministerului Muncii, numărul muncitorilor străini veniți să lucreze la noi depășește 17.000 (care nu include pe cei din țările UE pentru că aceștia nu au nevoie de permis de muncă). Aceștia sunt din țări din afara Uniunii Europene, precum Vietnam, Turcia, Nepal, Serbia, Siri Lanka, China și Republica Moldova, fiind angajați în sectoare ca turism, construcții, chiar și în industria auto și IT. Criza forței de muncă a determinat guvernul, în luna iulie a.c., să dubleze numărul, de la 4.000 la 8.000, al aprobărilor de lucrători străini cu drept de a munci în România, iar cifra muncitorilor detașați s-a majorat de la 1.200 la 5.200, pentru anul 2018. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a anunțat că, în primul trimestru din 2018, locurile de muncă vacante, în sectorul privat, erau de 31.464.

Din cifrele publicate de Eurostart rezultă că, în anul trecut, “din cei 15,02 milioane de locuitori ai României cu vârste între 15 și 74 de ani, doar 9,1 milioane erau activi economic. Restul de 5,9 milioane nu erau angajați. Asta înseamnă că 39,3% din populația României cu vârste între 15-74 de ani era inactivă”. Ca urmare a faptului că numărul populației inactive este de aproape 40%, iar o bună parte din cea activă a plecat și pleacă să muncească în străinătate, în următorii trei-cinci ani criza de forță de muncă va fi și mai mare încât între anii 2022-2023 ea va deveni un adevărat dezastru. Legislația existentă nu corespunde cu problemele ce vor urma, de-a găsi soluții pentru rezolvarea lor. Deocamdată ele nu există, soluția se rezumă la așteptarea străinilor să vină să muncească la noi, însă nu pe bani mai puțini decât se plătesc românilor.

Și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a evidențiat pericolul: “Suntem așa, spre 2005, în ceea ce privește tensionarea pieței muncii. Atenție, însă, nu trebuie să ajungem acolo! Probabil că mai știți ce a fost în 2007-2008. Toată lumea se uita numai în sus și când au venit corecțiile, au fost extrem de dureroase”. În ciuda faptului că de pe băncile facultăților ies anual peste 6.000 de absolvenți cu specializare în domeniul IT, nevoia este dublă. Așa că angajatorii vânează acum candidați din Vietnam, Nepal sau Filipine. Cum lipsește cu desăvârșire viziunea în domeniul pregătirii angajaților pentru sectoarele deficitare, România, ca și celelalte țări din regiune, se confruntă cu un adevărat exod al personalului calificat și cu o creștere rapidă a costurilor cu forța de muncă. Și, totuși, nu se face aproape nimic pentru oprirea acestor fenomene ce vor produce adevărate dezastre în economie.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval