De ce pleacă românii din țară?


Categorie: Editorial
|
15-09-2018
Nr: 176
|
Autor: VASILE BOTA
|

Nici nu știi cum îi mai bine, să te angajezi bugetar sau în mediul privat? Deocamdată, se pare că angajații din sistemul bugetar sunt mai bine plătiți, au tichete de masă, zile libere de sărbători, cupoane de vacanță, mai multă siguranță pentru locul de muncă și, de ce să nu recunoaștem, n-au nici un program de muncă solicitant. În schimb, la privat, regimul de muncă este mult mai riguros, aici nu prea poți fenta socialismul, ești plătit după cât muncești, iar la leafă, de multe ori ești păcălit, în sensul că pe statul de plată ești trecut cu o sumă mai mică, iar în realitate, pentru a ocoli fiscul, primești mai mulți bani. Urmările acestei jonglerii financiare, le simți abia când ajungi la pensie.

Într-o țară, în care destinele și viitorul țării sunt hotărâte de niște penali, în care normalitatea, firescul evenimentelor, este înlocuit cu ciudățenii anormale, unde vremelnicii politicieni aflați la putere au impresia că suntem un popor de idioți și ne aburesc cu scenarii despre lovituri de stat închipuite, finanțate din străinătate, orice anomalie este posibilă, mai ales dacă este certificată de o lege.

De ce pleacă tinerii din țară ? O forță de muncă calificată și super calificată, școlită pe bani publici, familii tinere capabile să întinerească nația română, au ales să se stabilească în țări străine, iar când vin acasă, guvernanții îi primesc cu bastoane de cauciuc și gaze lacrimogene, acuzându-i că aduc bani din străinătate pentru finanțarea protestelor de stradă. Doamne, până când mai rezistăm să facem față ipocriziei și minciunii afișate de niște nenorociți, care, de două decenii ne vând țara, sau o lichidează prin incompetență. Cum să nu plece tinerii din România, atâta timp, când la noi sunt promovați incompetenții, cei cu relații sau cumetrii politice. Aparatul administrativ a devenit sufocant, aglomerat cu angajați pe criteriile amintite, iar la privat, acolo unde competența profesională contează cu prioritate, salariile sunt după bunul plac al angajatorului. Mulți patroni, deveniți peste noapte oameni de afaceri, prin împrejurări mai mult sau mai puțin cinstite, se poartă cu angajații mai rău decât moșierii de pe vremuri, mai ales cu cei tineri, care așteaptă să fie apreciați, încurajați, nu doar exploatați și batjocoriți de cei care își justifică activitatea prin șopârle și pretenții de “înțelepți”. Generația tânără are alte mentalități, alte pretenții de la viață și nu suportă umilința, mai ales când vine din partea unui individ acru la suflet. Atâta timp cât un tânăr angajat nu este respectat, retribuit echitabil și apreciat pentru munca sa, acesta, la rândul lui, nu va respecta angajatorul.

Mai există și angajatorii care au reușit să-și apropie angajații, să le înțeleagă dorințele, în felul acesta să evite o fluctuație mare de cadre, de nedorit. Am întâlnit un asemenea angajator, în persoana administratorului unei societăți profilată pe desfacerea produselor alimentare și băuturilor din Târgu-Mureș și Sighișoara. L-am întrebat dacă are probleme cu forța de muncă. Mi-a declarat că într-o tranziție sălbatică, fără sfârșit, cu o sumedenie de legi, despre care ai impresia că au fost elaborate mai mult să încurce afacerea unui întreprinzător, decât să-i ușureze munca, este normal să apară o “criză” a forței de muncă. Dar, pentru a stabiliza angajații, a reușit să instaureze în societate un climat de respect reciproc, să nu-i spun de prietenie. Retribuția este acceptabilă, fără jonglerii cu cartea de muncă, bonuri de masă acordate la timp, atmosfera de lucru liniștită, fără tensiuni între angajați și angajator, fără jigniri. Mai mult, în ultima decadă a lunii august, întrucât în sectorul privat nu se acordă bonuri de vacanță, patronul a organizat, pentru cei 30 de angajați, o excursie de o săptămână la mare, mai ales că mulți n-au avut ocazia să vadă marea vreodată. În plus, de ziua de naștere a patronului, va organiza o masă, invitați fiind angajații și le va înmâna o sumă de bani, din profitul societății.

Am aflat din mass-media că românii noștri, plecați la muncă în Italia, au fost sechestrați în ferme, că li s-au confiscat actele de identitate, fiind obligați să muncească zi lumină, cazați în condiții mizerabile, prost hrăniți, mai rău decât sclavii de pe plantațiile americane în secolul trecut, sau despre marinarii români abandonați prin porturi străine.

M-au revoltat aceste știri, mai ales că politicienii aflați la putere n-au ieșit cu declarații, cu intervenții la Guvernul Italiei, să se ajungă chiar și la expulzarea unor afaceriști italieni care au reușit să cumpere cu câteva sute de dolari obiective economice din România, apoi prin credite bancare obținute cu sprijin politic le-au falimentat. De exemplu, în comuna Bahnea, funcționa până la “revoluția furată” un SMA, dotat cu utilaje de ultimă generație la vremea aceea, aici aveau un loc de muncă sigur un număr de 400 de muncitori calificați (mecanici, tractoriști, strungari, frezori etc.) La un moment dat, în atelierele de aici se puteau fabrica chiar și mașini agricole. Prin anii '90 s-au vândut mașinile, și toate utilajele noi au ajuns la fier vechi, iar clădirile, nu se știe prin ce împrejurări, sunt în proprietatea unor italieni. Astăzi, imaginea fostului SMA modern din Bahnea, este una dezolantă, italienii au plecat, iar muncitorii, unii s-au pensionat, tinerii s-au orientat spre alte domenii în țară și străinătate. Asemenea fenomene s-au petrecut aproape în toate localitățile României, a fost vândută până și iarba de pe marginea drumurilor. Acestea sunt doar puține răspunsuri la întrebarea, de ce pleacă românii din țară?

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval