“Dacă” și cu “parcă” goneau pe-autostradă


Categorie: Editorial
|
12-10-2018
Nr: 195
|
Autor: ILEANA SANDU
|

Băgarăm de seamă, cu mare bucurie, că, în ultimul timp, ministrul Transporturilor devine din ce în ce mai comunicativ, ca să nu zicem de-a dreptul guraliv: de unde până acum ședea în birou și (bănuim că) tricota în gând noi și noi căi de transport terestru, aerian și naval, mai nou, se lasă invitat pe la diverse posturi de televiziune (ocazie cu care am aflat și cum îl cheamă), informându-ne ce bine stau lucrurile pe la capitolul autostrăzi. (Tot așa ne informa, acum câțiva ani, și un fost predecesor al său, care, înarmat cu o codirișcă / vergea / sucitor / ne tot arăta, pe o hartă, cum se îmbârligă, și se încalecă, și se întrepătrund, și se întretaie, și iar se despart autostrăzile, cât pe-aici să ne găurească ecranul televizorului cu țepușa aia.

Pe scurt, după spusele ministrului din zilele noastre, până la finalul acestui an, vor fi inaugurați 60 de kilometri de autostradă, “iar dacă lucrările merg bine până la data de 31 decembrie, pot fi suplimentați cu 20 de kilometri”. Adică, 60 și cu 20 egal 80 de kilometri mari și lați. Parcă. “Așa cum au evoluat șantierele, apreciez că, într-o variantă optimistă, ar putea fi vorba de până la 80 de kilometri de autostradă, pe care, până la 31 decembrie 2018, să se poată circula”, a zis dl ministru, folosind, precaut, modul condițional optativ, care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă, dacă este îndeplinită o anumită condiție. Dacă nu, nu. Rămâne pe altădată.

În optimismul său debordant, dl ministru a dat ca sigur că, de exemplu, pentru A8 Târgu-Mureș - Iași - Ungheni, până la finele anului “se vor lansa licitațiile pentru actualizarea studiilor de fezabilitate pe tronsoanele Târgu-Mureș - Ditrău și Ditrău - Târgu Neamț, urmând a se găsi o soluție și pentru segmentul Târgu Neamț - Iași, care se va construi în sistem de Parteneriat Public-Privat (PPP), o soluție foarte proastă, dar prezentând avantajul că e foarte costisitoare.

Iată ce comentează niște “răi” de la Asociația Proinfrastructură: “Așa cum am spus de zeci de ori, public, implementarea prin PPP a autostrăzii este scuza perfectă de a nu se face nimic. Sau, posibil, șansa celor care au decizia în vârf de pix de a da un tun gras în complicitate cu firmele private. Bineînțeles, totul pe spinarea românilor, care riscă să plătească despăgubiri consistente investitorilor, fără să aibă un centimetru de autostradă executat în teren. Solicităm celor responsabili să renunțe la jocul penibil cu pasatul Autostrăzii A8 de la CNAIR la Comisia de Prognoză și să facă demersurile birocratice necesare pentru a finanța prin fonduri europene ÎNTREAGA autostradă de la Târgu-Mureș la Iași, aceasta făcând parte din rețeaua TEN-T Core și fiind cuprinsă în Programul Operațional Infrastructură Mare”.

De menționat, în treacăt, că, din 2010 - parcă - până în prezent, aproape 17 milioane de euro au fost investite, fără niciun rezultat, în elaborarea de proiecte și studii de fezabilitate pentru A8, proiectul fiind adoptat, tacit, de Senatul României, pentru finanțare externă din fonduri nerambursabile, finanțare aprobată de Comisia Europeană.

Dar, cu A3, parcă stăm mai bine? Cităm în continuare, să nu zică unii că ne băgăm ca musca-n lapte ori că avem vreun “enteres” (noi neposedând, de altfel, nici permis de conducere, întrucât nu ne-a ajutat mintea pentru așa o amplă performanță): “Haos în comisiile de achiziții publice din CNAIR! Membrii acestora sunt într-o vacanță cvasi-continuă, împingând deseori adjudecarea contractelor la mai bine de un an de zile de la demararea licitațiilor! Totul se traduce în pierderi de timp, bani și vieți omenești (...) Pentru un tronson de 4,5 km din Autostrada A3 de lângă Târgu-Mureș, situația frizează absurdul. Licitația a început pe 21octombrie 2016 (da, în curând se împlinesc doi ani!) și ofertele au fost deschise în 6 martie 2017. CNAIR a anunțat un câștigător pe 15 noiembrie 2017, însă, așa cum au spus ulterior CNSC și Curtea de Apel București, evaluarea a fost netemeinică, superficială, cu mari lacune, CNAIR permițându-și să mintă cu nerușinare în timpul procedurilor de judecată! Decizia finală a instanței a venit în mai 2018, obligând CNAIR să reevalueze profesionist oferta declarată câștigătoare. Au trecut aproape 5 luni, dar degeaba. Această comisie de evaluare lucrează în același ritm, neschimbându-și în niciun fel obiceiurile proaste. Cerem responsabililor din Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să tragă la răspundere angajații care provoacă aceste întârzieri nepermise. Toate tergiversările cauzate de incompetență și rea-voință se traduc în ambuteiaje interminabile, accidente rutiere grave și oportunități de afaceri pierdute pentru România!”

Bine, dar cum rămâne cu “varianta optimistă” a dlui ministru și cu “șantierele” care duduie de mult ce “au evoluat”? Ne-a explicat, deunăzi, de la Bruxelles, comisarul european pe politici regionale, Corina Crețu, scurt și îndesat: “Pentru Târgu-Mureș - Iași, în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene (...) Avem bani pentru studiul de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru studiu de fezabilitate (subl. ns.). Dacă noi ne oferim și putem face acest studiu de fezabilitate până în 2020 (păi, parcă ministrul spunea că-l facem până la sfârșitul acestui an - n.n.) și putem programa în 2021 Târgu-Mureș - Iași să înceapă construcția, cred că am face un pas înainte și ar fi un pas important. Din păcate, am văzut că în ședința de Guvern, Guvernul a anunțat că dorește să facă această autostradă pe sistemul parteneriat public-privat. Specialiștii noștri nu sunt confortabili cu această abordare pentru că înseamnă o deprioritizare a investiției, din punctul nostru de vedere. (...) România a pierdut 2 miliarde de euro în domeniul cel mai vulnerabil și cel mai necesar pentru România, acela al transporturilor, și există riscul să mai piardă (...). Ceea ce vreau ca oamenii să înțeleagă este că din partea noastră exisă toată disponibilitatea, dar atâta timp cât nu avem proiecte, nu avem ce analiza sau ce finanța. Aici, la Bruxelles, avem bani, dar nu avem proiecte”.

...Ce poți să mai și zici, doamnă dragă? De proiecte ne arde nouă? Țineți-vă banii, acolo, la Bruxelles, ce dacă-i pierdem, două miliarde de euro ne-au făcut pe noi? N-auzirăți că la 31 decembrie a.c., dacă iese “varianta optimistă” a ministerului de resort și dacă șantierele evoluează tot așa de bine cum au evoluat și până acum, o să gonim ca vântu' și ca gându' pe 60 plus 20 de kilometri (“suplimentați”) de autostradă? (Ce dacă n-avem mașină? Mai vindem de prin casă, ne mai împrumutăm de la neamuri și tot scoatem de-un Trabant.) Dăm ca sigur că țara-ntreagă o să-și petreacă Revelionul dându-se cu automobilul pe cei 60 de kilometri, suplimentați cu încă 20. Ba chiar cu 40, să fie de Centenar...

“Chiar vreau să vă anunț public că nu mai accept insultele Guvernului României la munca pe care o fac”, a încheiat, supărată pe bună dreptate, dna Corina Crețu.

...Atâta i-a trebuit, că imediat au sărit cu gura deontologii de serviciu: ete, ce face madam' Crețu asta? “Se rățoiește” la România, taman de la tribuna Europei? Folosește forul european pentru a ataca țărișoara, guvernul, fibra însăși a ființei naționale, plaiul mioritic, cu brazi și păltinași, codrul cu murmur de izvor și proiectele de infrastructură?

Bine, dar așa ceva nu s-a mai pomenit de... hăt, mai bine de o săptămână, de când ai noștri și-au ridicat ultima dată poalele-n cap pe la Strasbourg sau Bruxelles, când cu statul de drept...

A, păi dacă-i de sărit la jugulară pe teme de spurcat România de către unii dintre iluștrii ei reprezentanți prin forurile europene - în niciun caz dna Crețu - apoi am avea atâta bibliografie și atâtea exemple și cazuri concrete de-am putea umple 60 de kilometri de coli A4 plus încă 20 suplimentari. Cam cât autostrăzile care o să fie gata undeva între Crăciun, Anul Nou și paștele cailor.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval