De ce se roagă românii la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva?


Categorie: Editorial
|
13-10-2018
Nr: 196
|
Autor: VASILE BOTA
|

Mulți se întreabă de ce merg românii în număr atât de mare la Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva? Pelerinajul la Iași a început de joi și mii de credincioși se ostenesc să ajungă la racla Sfintei Parascheva. Fenomenul se petrece în fiecare toamnă, de ani de zile, chiar și în regimul trecut, numărul pelerinilor era la fel de mare. Astăzi, într-o Românie cu cetățenii dezbinați de către clasa politică, într-o lume încercată de ură, ipocrizie și minciună, avem nevoie de liniște, de pace și bunăvoire între oameni. Această liniște o găsim și în rugăciune, în locurile considerate sfinte pentru mulți dintre noi. Oricât de mult ar încerca unii politicieni să manipuleze neamul românesc, ei nu reușesc, fiindcă avem credință și modele de viață în sfinții din Sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române. Viața sfinților pusă în slujba adevărului naște și peste veacuri liniște sufletească și nădejde în înlăturarea fricii și înșelării. Cei care au trăit Evanghelia mântuirii au transformat trupul lor în lăcaș al Duhului Sfânt pentru că, cei ce sunt ai lui Hristos au răstignit firea pământească împreună cu patimile și poftele ei (Gal.V, 24), ajungând la o iluminare desăvârșită, încât viața lor este urmare a lui Hristos: “Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește întru mine” (Gal, II, 20). Așa s-au petrecut lucrurile și cu Sfânta Parascheva, prăznuită în 14 octombrie în Bisericile românești ortodoxe și greco-catolice.

Cuvioasa Parascheva se naște în anul 1025, în Epivat, este crescută de mama și bunica ei în frică de Dumnezeu. De mică învață foarte bine, fiind preocupată de rugăciunile și slujbele bisericești. La împlinirea vârstei de 18 ani studiase la școlile vremii, citise pe filozofi și viețile sfinților, impresionată fiind de faptele Sfintei Ecaterina, dorea mai mult să se apropie de Împăratul cerului și al pământului. Refuzând să se căsătorească, își împarte hainele scumpe de mireasă și bijuteriile săracilor și pleacă în cetatea Constantinopol. Intră în Mănăstirea Maicii Domnului din Heraclea Pontului, timp de cinci ani face ascultare, timp în care studiază și medicina. La 23 de ani, merge la Ierusalim și își pune vigoarea și tinerețea în slujba binelui și dreptății. Cunoscând câteva limbi, pleacă în Pustia Iordanului, unde prin rugăciuni, metanii și privegheri, ia hotărârea să meargă desculță pe urmele Sfinților Apostoli în Asia Mică. S-a întors în satul natal, Epivat, de unde pleacă pe mare, la Constantinopol. Bolnavă, trece la Domnul, la 14 octombrie 1050, în vârstă de 25 de ani. Moaștele Preacuvioasei Parascheva vindecă bolnavi și fac multe minuni. După mai multe mutări prin Balcani, domnul Moldovei Vasile Lupu (1634-1653) și Mitropolitul Varlaam (1639-1660) au cerut moaștele Sfintei Parascheva. Sultanul Murad IV eliberează moaștele după ce primește din partea domnului Moldovei 300 pungi de aur. La 13 iulie 1641, moaștele ajung la Iași, Mitropolitul Varlaam și domnitorul Vasile Lupu, în fruntea unui alai impresionant conduc moaștele la Biserica Sfinții Trei Ierarhi, unde, într-o raclă frumos dăltuită sunt așezate rămășițele sfinte ale Cuvioasei Parascheva. Pentru o perioadă scurtă de timp au fost duse la Kiev și Odesa, la București, la Mănăstirile Ciorogârla și Pasărea, iar din 1945 sunt duse la locul lor, la Iași. De atunci și până astăzi, praznicul Cuvioasei Prascheva este o mângâiere pentru cei care, cu credință, cer mijlocirea ei către Hristos Dumnezeul nostru și ajutor în necazuri; fiind nădejdea întru viață liniștită și vrednică pentru credincioșii români de pretutindeni. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în 1955, a hotărât generalizarea cultului Cuvioasei Parascheva la întreaga suflare românească.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval