Politici criminale ale maghiarizării forțate (III)


Categorie: Istoric
|
08-11-2018
Nr: 214
|
Autor: RADU THEODORU
|

• 22 ianuarie 1906. I. Russu-Șirianu este amendat cu 40 coroane pentru cartea ROMÂNII DIN STATUL UNGAR.

• 27 februarie 1906. Petru Crina Damaschin este pedepsit cu 7 zile temniță pentru o poezie populară publicată în POPORUL ROMÂN.

• 27 februarie 1906. Al doilea ziarist condamnat în acea zi: Avram Indreica, redactor responsabil la TRIBUNA - Arad, 6 luni temniță pentru articolul DIN VALURILE POLITICE.

• 22 aprilie 1906. Sever Secula, profesor, pedepsit la Oradea Mare cu o amendă de 200 coroane pentru articolul CANAL ȘI BETON, publicat în TRIBUNA - Arad.

• 24 septembrie 1906. Ștefan Ciceo Pop este osândit la Cluj, la 3 luni temniță și 800 coroane amendă pentru două articole publicate în LIBERTATEA.

• 24 septembrie 1906. Este condamnat, la Oradea Mare, Avram Indreica, la 7 luni închisoare ordinară și 1.200 coroane amendă pentru două articole apărute în TRIBUNA.

• 18 noiembrie 1906. Aurel C. Domșia, redactor la UNIREA - Blaj, este condamnat, în Cluj, la 8 luni și 1.200 coroane pentru “agitație antipatriotică prin presă”.

• 5 februarie 1907. Iarăși V. Moldovanu este osândit, la Cluj, la 18 luni temniță și 1.500 coroane amendă pentru “agitație” prin articolele semnate în ORIZONTUL - Cluj.

• 20 mai 1907. Voicu Nițescu primește 8 zile temniță și 40 coroane amendă pentru articolul CONSTITUȚIA ENGLEZĂ ȘI CONSTITUȚIA UNGARĂ. (În 1940 va fi apărat de mareșalul Antonescu de prigoana poliției legionare.)

• 25 mai 1907. Octavian C. Tășlăuanu, redactor al revistei literare LUCEAFĂRUL, primește 15 zile temniță pentru “agitația” făcută într-un articol despre însemnătatea culturală a lui Papiu Ilarian.

• 18 iunie 1907. Din nou Voicu Nițescu este condamnat la 3 luni de pușcărie și 200 coroane amendă pentru un articol din TRIBUNA - Arad.

• 20 septembrie 1907. Teodor V. Păcățianu, redactor la TELEGRAFU ROMÂN - Sibiu, este condamnat, la Cluj, la 10 luni temniță și 700 coroane amendă pentru “agitație antipatriotică prin presă”.

• 15 octombrie 1907. Vasile Macrea, redactor responsabil la gazeta LUPTA din Budapesta, primește 8 luni temniță și 800 coroane amendă pentru “agitație antipatriotică prin presă”.

• 31 octombrie 1907. Dr. Demetriu Lascu este condamnat, la Oradea, la 6 luni temniță și 600 coroane amendă pentru vina de a fi publicat în TRIBUNA o dare de seamă despre mișeliile administrației din Bihor.

• 23 noiembrie 1907. Dr. Ioan Lupaș (istoricul și profesorul de la facultatea teologică din Sibiu) este osândit, la Cluj, la 3 luni temniță ordinară și 200 coroane amendă pentru un articol “antipatriotic” publicat în ȚARA NOASTRĂ - Sibiu.

• 23 noiembrie 1907. I.N. Iova, redactor la TRIBUNA - Arad, este condamnat pentru “agitație prin presă” la 6 luni temniță și 500 coroane amendă.

• 11 decembrie 1907. Lucian Bolcaș, redactor la LUPTA din Budapesta, este pedepsit cu 14 zile temniță și 500 coroane amendă pentru relatarea faptelor abuzive ale solgăbirăului Korkán din Iam, comitatul Caraș-Severin.

• 8 februarie 1908. Gheorghe Stoica, redactor la LUPTA, este osândit, la Budapesta, la 18 luni temniță și 1.500 coroane amendă. Motivul? Agitație prin presă.

• 10 februarie 1908. Iuliu Ioanovici, de la LIBERTATEA, - Orăștie, primește 18 luni pușcărie ordinară. Motivul? Agitație prin presă.

• 19 mai 1908. Sever Bocu, TRIBUNA - Arad, primește 14 zile închisoare și 200 coroane amendă. Motivul? Agitație.

• 17 septembrie 1908. Ioan Spuderca, redactor responsabil la GAZETA TRANSILVANIEI - Brașov, primește, la Cluj, 3 luni temniță și 500 coroane amendă. Motivul? A reprodus după un ziar german o scrisoare a marelui scriitor nordic Björnstjorne în care acesta condamnă politica ungurească față de naționalități.

• 24 septembrie 1908. Silvestru Moldovan, de la FOAIA POPORULUI - Sibiu, este osândit, la Cluj, la 4 luni temniță și 400 coroane amendă pentru “agitație în presă”.

• 28 septembrie 1908. Ovid Gritta, redactor responsabil la ȚARA NOASTRĂ - Sibiu, osândit la 6 luni temniță și 400 coroane amendă. A publicat un articol “antipatriotic” semnat de Ilarie Chendi.

• 20 octombrie 1908. N. Jugănariu, redactor la DRAPELUL - Lugoj, primește 3 luni temniță și 400 coroane amendă. A reprodus fragmente din scrisoarea lui Björnson publicată în GAZETA TRANSILVANIEI.

• 12 noiembrie 1908. Vasile Macrea de la LUPTA este pedepsit de Curia (Curtea de casație) din Budapesta la 28 luni temniță și 5.200 coroane amendă. Motivul? Agitație prin presă.

• 28 noiembrie 1908. Sever Bocu, TRIBUNA, este condamnat la 2 luni pușcărie ordinară. Motivul? A publicat articolul CALVARUL, conținând o listă a fărădelegilor ungurilor împotriva naționalităților.

• 19 decembrie 1908. La Brașov se pornește marele proces de agitație împotriva intelectualilor români: Partenie Cosma, Francisc Hossu-Longin, Gh. Pop de Băsești, dr. Cassiu Maniu, dr. Caius Brediceanu și I. Simu. Motivul? Articolele scrise în numărul jubiliar al GAZETEI TRANSILVANIEI.

• 8 februarie 1909. Victor Braniște, redactor la GAZETA TRANSILVANIEI, este judecat, la Tg.-Mureș, pentru agitație prin presă. Verdictul: 3 luni temniță și 240 coroane amendă.

• 4 martie 1909. Părintele Ion Moța, care tipărește la Orăștie LIBERTATEA și suplimentele TOVĂRĂȘIA și FOAIA INTERESANTĂ, este amendat de procuror cu 8 coroane. Motivul: factorul a rătăcit suplimentele și nu i le-a înmânat la timp.

• 22 martie 1909. I. Rodina de la SFATUL POPORULUI primește 35 zile temniță și 200 coroane amendă pentru agitație prin presă. Procesul a fost judecat la Timișoara.

• 21 mai 1909. N. Jugănariu, redactor responsabil al gazetei DRAPELUL - Lugoj, este judecat la Timișoara. Delictul: agitație antipatriotică prin presă. Osânda: 4 luni temniță și 400 coroane amendă.

• 24 mai 1909. Constantin Savu, redactor responsabil la TRIBUNA - Arad. Delictul: agitație prin presă. Locul judecării: Oradea. Osânda: 6 luni temniță și 100 coroane amendă.

• 7 iunie 1909. Victor Braniște. GAZETA TRANSILVANIEI. Judecat la Tg.-Mureș. Condamnat la 6 luni temniță și 1.000 coroane amendă. Motivul: articolul antipatriotic SĂRBĂTORI VESELE.

• 12 noiembrie 1909. I. Mihu Ciufudeanu. Judecat la Cluj. Verdictul: 4 luni temniță și 300 coroane amendă. Acuza: un raport publicat în LIBERTATEA din Orăștie asupra dinamitării de către unguri a PIETREI LIBERTĂȚII și a CRUCII LUI IANCU de la Blaj.

• 7 decembrie 1909. Dr. Sever Dan, GAZETA TRANSILVANIEI. Osânda: 4 luni temniță și 500 coroane amendă pentru darea de seamă asupra unui proces de presă intentat GAZETEI.

• 9 decembrie 1909. Francisc Hossu-Longin. 1 an temniță și 1.000 coroane amendă pentru un articol publicat în GAZETA TRANSILVANIEI.

• 10 decembrie 1909. Augustin Folea. 2 luni temniță, 100 coroane amendă pentru un raport publicat în GAZETA TRANSILVANIEI.

• 2 ianuarie 1910. Octavian Goga arestat la Budapesta. Adus sub escortă la Cluj în arest preventiv pentru a răspunde în procesele de presă intentate lui D. Marcu, redactor-responsabil la ȚARA NOASTRĂ, care murise.

• 10 octombrie 1910. Părintele I. Moța amendat cu 40 coroane pentru o broșură “antipatriotică”.

• Decembrie 1910. Romul Budai, tipograf din Sibiu. 8 zile temniță și 200 coroane amendă pentru articolul publicat în FOAIA POPORULUI nr. 24/1910.

• 21 februarie 1911. Octavian Goga. 1 lună temniță și 600 coroane amendă, pedeapsă primită în locul lui D. Marcu, decedat, pentru articolele din ȚARA NOASTRĂ.

• 13 aprilie 1911. N. Mitru, revista PLUGARUL ROMÂN. 120 coroane amendă pentru un articol glumeț, dar care cuprindea “agitație în contra națiunii maghiare”.

• 7 octombrie 1911. Revista TRIBUNA - Arad are la Oradea 15 procese pentru agitație antipatriotică prin presă.

• 9 octombrie 1913. Anastasie Hălmăgean, redactor-responsabil la ROMÂNUL - Arad. 2 luni pușcărie ordinară și 300 coroane amendă. Motivul: agitație antipatriotică prin presă.

• 16 aprilie 1913. Ziariștii Constantin Savu și Dimitrie Casimir, fiecare câte 4 luni temniță ordinară și câte 500 coroane amendă pentru învinuiri nedrepte aduse administrației și agitații antipatriotice.

• Cheltuielile de proces erau în medie de trei ori mai mari decât amenzile.

• La 9 aprilie 1903, redacțiile TRIBUNA și FOAIA POPORULUI din Sibiu fac o sinteză a proceselor. De la 1893 până la 1903 au plătit amenzi și cheltuieli de judecată în valoare de 56.918 coroane și redactorii lor au făcut pușcărie 207 luni. Adică 17 ani și 3 luni.

Numai în intervalul 1884-1894 au fost cumulați în 47 procese de presă un număr de 161 acuzați, procesele lor soldându-se cu un total de 59 de ani de închisoare și 11.840 florini amendă.

La indicațiile ferme ale promotorilor politicilor de deznaționalizare și maghiarizare forțată - conții Andrássyi Iuliu și Appónyi Albert -, un Huszár Antal elaborează un tratat voluminos intitulat A Mágyarországi Románok (ROMÂNII DIN UNGARIA) Budapest, 1907, care conține planurile și măsurile pentru desființarea românilor ca națiune. Au fost tipărite în secret doar 25 de exemplare pentru uzul exclusiv al guvernului. În acest tratat, din care două exemplare există în România, se apreciază că presa românească este un focar foarte eficient al politicii naționale române. Pentru a limita efectele presei românești, Huszár Antal propune: îngreunarea formalităților de apariție a ziarelor românești și prin sporirea considerabilă a cauțiunii, condamnarea gazetarilor români la temniță ordinară (împreună cu tâlharii și criminalii) în locul temniței de stat; anularea carnetelor de călătorii gratuite pe căile ferate folosite de gazetarii români și publicarea de către stat a unei gazete bilingve maghiară-română de către Ministerul de Interne care să concureze presa națională.

Legea presei pentru Transilvania și aplicarea ei de către justiția maghiară se înscrie ca un act criminal îndreptat împotriva libertății de exprimare a populației românești majoritare, care alături de cenzură s-a constituit într-un factor activ al politicii de deznaționalizare forțată. Printr-un lung șir de procese de presă, statul maghiar a terorizat redacțiile ziarelor și gazetelor românești, pe colaboratorii acestora, încercând să transforme presa din Transilvania într-o anexă a presei ungurești, rupând-o de problemele grave politice, economice, culturale și spirituale ale românilor, să-i anuleze conținutul protestatar și revendicativ, să-i taie legăturile cu presa din România, să-i extirpe ideile militante pentru constituirea statului național unitar.

(Va urma)

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval