13 recomandări clare și dure în Rezoluția PE împotriva României, care să nu lase loc de interpretări Puterii de la București


Categorie: Politic
|
08-11-2018
Nr: 214
|
Autor: 
|

Rezoluția cu privire la statul de drept în România a fost discutată miercuri, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul Europoean (LIBE). Potrivit Ziare.com, tonul la adresa României este unul extrem de dur, cu avertismente puternice și recomandări clare, care să nu lase loc de interpretări autorităților de la București.

Sunt enumerate 19 motive pentru care s-a decis inițierea acestei rezoluții. Primele vorbesc despre principiile și valorile Uniunii Europene, ce trebuie să fie îmbrățișate și de statele membre. Cele mai multe, însă, sunt evenimente petrecute în ultimii doi ani, în România, care au dus la îngrijorări considerabile că guvernele de la București se îndepărtează tot mai mult de aceste principii și valori.

Astfel, sunt menționate avertismentele din raportul GRECO din aprilie 2018, cele ale Comisiei de la Veneția, din martie și octombrie, anul acesta, faptul că România este dată în judecată la Curtea de Justiție a UE pentru că nu a transpus Directiva în ce privește spălarea banilor.

Se menționează și că autoritățile nu au lămurit dacă există sau nu o problemă în ce privește protocoalele cu SRI, dar și că am fost la un pas de a modifica definiția căsătoriei în Constituție, într-un sens care ar fi încălcat drepturile și libertățile cetățenilor.

Este notat și că acest din urmă demers a fost susținut de Parlament, deși România e pe locurile fruntașe în UE când vine vorba de discriminare și ură față de membrii comunității LGBT.

Câteva capitole vizează și presa din România, atrăgându-se, atenția că în raportul, “Reporteri fără Frontiere” se vorbește de presiunile uriașe asupra mass-media, încercându-se subjugarea sa în scopul de a fi folosită drept unealtă de manipulare.

Și protestele sunt menționate, dar mai ales încercările de a le reprima, în enumerare regăsindu-se și acțiunile violente ale jandarmilor din 10 august.

Ultimele capitole sunt despre corupție, amintindu-se și despre înlăturarea Laurei Codruța Kovesi de la DNA și cererea de revocare a lui Augustin Lazăr.

“Corupția rămâne o provocare la nivelul UE, natura și scopul diferă de la un stat membru la altul, însă asta afectează Uniunea în ansamblul ei, îi afectează economia, dezvoltarea, societatea, sub-minează democrația și afectează statul de drept.

Procurorul șef al DNA a fost înlăturat din funcție pe 9 iulie 2018, în ciuda opiniei CSM, cu ajutorul unei decizii a Curții Constituționale care a limitat Puterile președintelui. Comisia de la Veneția a punctat că este important să fie întărită independența procurorilor, să fie menținut și crescut rolul unor instituții, precum cea prezidențială sau CSM, care să echilibreze influența Ministerului Justiției.

Guvernul României a adoptat însă o ordonanță de urgență pe 15 octombrie 2018. Până acum, 48 de procurori au trebuit să plece din funcții, ca urmare a adoptării acelei ordonanțe, afectând numeroase anchete în curs. Ministerul Justiției a cerut și demiterea procurorului general pe 24 octombrie, acuzându-l că și-a depășit atribuțiile”, se mai menționează în draftul rezoluției.

Astfel, sunt trasate 13 recomandări:

1. E imperios necesar ca în România să fie respectate pe deplin valorile europene enumerate la Art. 2 din Tratatul Uniunii Europene și că drepturile fundamentale sunt garantate.

Iată ce spune Art. 2: “Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați”.

2. Reforma juridică din România este profund îngrijorătoare, considerându-se că subminează independența sistemului judiciar și capacitatea sa de a lupta împotriva corupției eficient, slăbind astfel statul de drept.

3. Parlamentul European condamnă intervenția violentă și disproporționată a forțelor de ordine în timpul protestului din București din august 2018.

4. Autoritățile din România sunt somate să asigure mecanisme legale și transparente în ce privește cooperarea interinstituțională, astfel încât să fie evitate orice ingerințe care ar afecta echilibrul puterilor în stat. Se cere și întărirea controlului parlamentar în ce privește activitatea serviciilor de informații.

5. Autoritățile să renunțe la orice măsuri care ar dezincrimina corupția și să aplice strategia națională anticorupție.

6. Se cere și regândirea legislației în ce privește ONG-urile, asociațiile și fundațiile, considerându-se că acum are ca efect intimidarea societății civile, fiind afectate principii fundamentale ale UE.

7. Parlamentul European se arată profund îngrijorat de modul în care politicul afectează libertatea presei și de inițiativele legislative care sancționează denigrarea României

peste hotare și reincriminarea calomniei în Codul Penal.

8. PE cere Parlamentului și Guvernului să implementeze toate recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția și GRECO și să se abțină de la măsuri care pun în pericol statul de drept, inclusiv independența sistemului judiciar. PE somează instituțiile menționate să permită implicarea societății civile și să trateze aceste probleme într-un mod transparent, cu consultare prealabilă a Comisiei de la Veneția pe măsurile legislative înainte de adoptarea lor.

9. PE cere Guvernului României să coopereze cu Comisia Europeană.

10. Parlamentul European își exprimă regretul și că CE nu a publicat raportul anticorupție la nivelul UE în 2017 și cere Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anuală în ce privește anticorupția în toate statele membre. Comisiei Europene i se cere și să dezvolte un sistem cu indicatori stricți și ușor aplicabili și criterii uniforme, pentru a măsura nivelul corupției în statele membre și să le evalueze politicile anticorupție, în sensul rezoluției adoptate în Parlamentul European pe 8 martie 2016.

11. Parlamentul European cere un proces sistematic de monitorizare și dialog între statele membre, pentru a apăra valorile democratice ale UE, drepturile fundamentale și statul de drept. Se cere cooperarea în acest sens a Comisiei Europene, Consiliului și Parlamentului European.

12. PE cere Comisiei Europene și să se asigure că tratatele sunt respectate și să monitorizeze implementarea recomandărilor făcute autorităților române, continuând să ofere sprijin României, pentru găsirea soluțiilor optime.

13. Ultima recomandare îi este adresată președintelui Parlamentului European, căruia i se cere să trimită rezoluția Comisiei Europene, Consiliului European, președintelui României, precum și tuturor guvernelor și parlamentelor statelor membre.

 

(Sursa: ziare.com)

  • Costin - November 8, 2018, 10:15 am
    Mai este România un stat suveran sau nu?

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval