Anul 2018 se apropie de sfârșit. “Statisticile arată bine, mult mai bine decât starea economiei, unde mulți antreprenori sunt total debusolați de impredictibilitate, incompetență și lipsa de personal.” Prognoza creșterii PIB-ului era de peste 6%. Acum nu mai este chiar atât de optimistă. Se estimează că va fi mai mică cu un punct procentual, poate mai puțin sau mai mult, vom afla după închiderea bilanțului pe acest an. Fondul Monetar Internațional și-a schimbat previziunea inițială cu privire la creșterea produsului intern brut de la 4,8% la 5,5%. și experții Băncii Mondiale susțin acest procent de creștere de 5,5% în acest an, “datorită măsurilor de stimulare fiscală și a îmbunătățirii economiei europene.” Comisia Națională de prognoză este mai optimistă, estimând o creștere de 5,6%, cu peste 7% în industrie și cu 5,6% în servicii. Rezultate slabe se estimează în sectorul de construcții cu un plus de numai 1,5% și în agricultură cu 3%. O contribuție substanțială la creșterea economică a avut și are exportul de produse, însă valoarea exporturilor de mărfuri a depășit cu mult exporturile, cu miliarde de euro.
Creșteri substanțiale ale salariilor au avut loc în sectorul bugetar, cu până la 25%. Medicilor și asistenților medicali li s-au majorat salariile la nivelul de creștere prevăzut pentru anul 2021. A crescut și salariul minim pe economie de la 950 de lei la 1.900 de lei, urmând ca de la 1 decembrie 2018 sau de la 1 ianuarie 2019 (deocamdată nu s-a hotărât) să se majoreze la 2.080 de lei pentru angajații cu studii medii și vechime în muncă sub 15 ani, și 2.350 de lei pentru angajații cu studii superioare și vechime în muncă de peste 15 ani. și pensiile s-au majorat, începând cu 1 iulie, cu 10%, mai exact punctul de pensie. Însă, banii primiți în plus din creșterea salariilor și pensiilor sunt “mâncați” de creșterea prețurilor produselor și serviciilor și de creșterea inflației, a ratelor bancare achitate de peste un milion de persoane care au credite la bănci, din cauza majorării nivelului ROBOR.
Probleme îngrijorătoare sunt și în privința investițiilor care s-au redus îngrijorător de mult, mai ales în infrastructură. Despre construcția de autostrăzi, spitale și școli ce să mai vorbim. Mare lucru nu s-a făcut nici în extinderea rețelelor de apă potabilă, canalizare și de alimentare cu gaze naturale. Fondurile europene de miliarde de euro alocate de la bugetul UE sunt neactivate pentru că nu s-au executat studii de fezabilitate și proiectele care să permită să se folosească, sens în care guvernul, ministerul de specialitate nu au făcut aproape nimic pentru atragerea lor, ca de altfel și administrațiile locale care au avut grijă să-și mărească doar salariile încât, acum la sfârșit de an, nu mai au bani să le plătească, așteaptă să le dea de la buget, guvernul.
Exemplul cel mai recent, de bătaie de joc a guvernului, a ministerului și a Companiei din domeniu este autostrada Târgu-Mureș - Iași. Primul-ministru, Viorica Vasilica Dăncilă, nu cu mult timp în urmă, a afirmat că aceasta se va construi în regim de parteneriat public privat cu firme din China. Comisarul European, Corina Crețu, a declarat că nu mai înțelege de ce șefa guvernului renunță la banii europeni aprobați și repartizați pentru construcția acestei importante autostrăzi, solicitând să se depună studiul de fezabilitate și proiectul în vederea acordării banilor (de ordinul miliardelor de euro) necesari realizării acestui mare obiectiv de infrastructură rutieră prin care să se lege Moldova de Ardeal. Zilele trecute s-a zvonit că s-au schimbat din nou prioritățile, și anume: că se renunță la construcția autostrăzii A8 Târgu-Mureș - Iași (potrivit anunțului făcut de deputatul USR Cătălin Drulă), în favoarea realizării autostrăzii A13 Brașov - Bacău, care va lega Moldova de Ardeal. Moldovenii și ardelenii ce să mai înțeleagă din jocul Ministerului Transporturilor care vrea să renunțe la autostrada A8, în ciuda faptului că Parlamentul a adoptat miercuri, 7 noiembrie, o lege specială privind realizarea investiției Autostrăzii Târgu-Mureș - Iași, care are un cost estimat la jumătate față de studiul vechi. De neînțeles e faptul că A8 nu are întocmit studiul de fezabilitate. Dacă va mai fi sau nu construită această autostradă și când și cum e imposibil de anticipat, în ciuda faptului că Parlamentul a votat legea amintită. Totul depinde de Guvern și de ministrul Transporturilor.
Cine să-i mai înțeleagă pe actualii guvernanți care nu contenesc cu laudele că ei respectă întocmai programul de guvernare votat de alegători. Cel puțin în domeniul investițiilor totul a rămas la stadiul promisiunilor, atât în privința construcției de autostrăzi (în acest an s-au terminat câteva zeci de kilometri), cât și de spitale, școli, rețele de apă-canal, modernizarea de șosele și străzi. Mai nou se vorbește că din cele opt spitale regionale promise a se realiza au rămas trei, a căror construcție s-a amânat. Se zvonește că va începe abia în anul 2022, cu toate că au finanțare aprobată din bani europeni, conform spuselor comisarului european Corina Crețu. De ce se amână realizarea lor? Pentru că nu există terenuri unde să se amplaseze, aprobate cu acte în regulă. Oare numai acesta să fie motivul? Sigur există și alte dedesubturi numai de guvernanți știute. De exemplu, la Târgu-Mureș există teren și condiții de amplasare a spitalului, însă el a fost șters de pe listă. De ce? Nu s-a dat nicio explicație, probabil că nu mai sunt bani la buget, neținându-se cont de faptul că actualul Spital Regional de Urgență, construit înainte de '89, este supraaglomerat, vin aici să se trateze bolnavi din toate județele din jur, și mai ales din cele ale Moldovei.
În concluzie, dacă actualul guvern, cât și cele viitoare nu vor înțelege că degeaba ai creștere economică dacă banii din buget nu sunt cheltuiți eficient, cu răspundere, mai ales pentru investiții în infrastructură și servicii (exemplu turism) care să asigure noi locuri de muncă bine plătite încât forța de muncă să nu mai plece din țară. Astfel că viața românilor nu se va schimba în mai bine, iar România, care dispune de bogății ale solului (pământ) și subsolului va rămâne o țară cu populație săracă, tot mai puțină și îmbătrânită, încât vor veni străini să muncească în locul tinerilor plecați în lume din cauza guvernanților și a clasei politice, care nu-i bagă în seamă, ci din contră, îi “obligă”, prin măsurile luate împotriva lor, să plece în țări în care sunt respectați și răsplătiți pentru munca lor.
