MFP PROPUNE A DOUA RECTIFICARE BUGETARĂ DIN 2018

Distribuie pe:

Faptul că guvernul actual a mărit salariile bugetarilor, pensiile și ajutoarele sociale este de lăudat, însă nu poate fi trecut cu vederea faptul că nu s-a luat în calcul dacă acest efort bugetar poate fi susținut de veniturile obținute din economie, de cele încasate din taxe și impozite. Realitatea este că nu s-a ținut seama de faptul că statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, trebuie să se împrumute cu sume mari de bani de la băncile din țară și din străinătate la costuri mari, generate de dobânzi ce depășesc 5% pentru suma împrumutată. Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, precizează că “dobânzile la care se împrumută statul au crescut, față de anul trecut, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale.” În susținerea acestui fapt arată: “Creșterea costurilor a venit odată cu avansul inflației și al dobânzilor din piața monetară. La toate acestea se adaugă și necesarul de finanțare care este mare.” Că lucrurile sunt așa o demonstrează faptul că: “De la începutul anului, România a cheltuit mai mult cu aproximativ 2,5 milioane de lei pe zi din cauza majorării costurilor dobânzilor la împrumuturile statului.” Cauzele măririi acestor costuri sunt: creșterea inflației și a ROBOR, concomitent cu necesarul tot mai mare de finanțare al statului, în urma sporirii cheltuielilor. Costurile acestor împrumuturi, așa cum am mai menționat, au crescut cu 1,5 puncte procentuale, față de anul trecut, susțin specialiștii în materie, crescând cu cel puțin 450 de milioane de lei costurile suplimentare.

Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor, a declarat că “prima de risc a României este cea mai mare din regiune, după ce, până în 2017, era considerată mai sigură decât a Ungariei.” De asemenea, la un post de televiziune, Anca Dragu mai spunea: “Datoria publică include un element de moralitate - generația prezentă decide să oblige generațiile viitoare la plata facturilor de azi. Cum ar fi să mergem la restaurant și când vine nota de plată să spunem că nu avem bani și că o va plăti cel ce va sta mâine la această masă. Sunt câteva măsuri care justifică creșterea costului zonei (în România acesta a crescut chiar mai mult), și anume semnalele de întărire a politicii monetare a BCE și mixul politicii fiscale și monetare din SUA. Totuși, România plătește o primă suplimentară față de aceste țări legată de necredibilitatea și nesustenabilitatea politicilor economice interne.” România este percepută ca fiind mai riscantă decât țările din jur, ceea ce a condus la un cost mai mare de finanțare, respectiv împrumuturi mai scumpe pentru stat și sectorul privat.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a recunoscut, de curând, că statul se confruntă, în unele situații, cu “costuri foarte mari, la atragerea de bani de pe piață”, dar pune acest lucru “strict” pe seama declarațiilor politice făcute “fără temei”. Ministrul Finanțelor mai susține că atunci “când întrebi sau lași să se înțeleagă că nu ar mai fi bani ca stat până la final de an să asiguri exact ceea ce doare, pensia, salariul, veniturile populației, cel din piață, investitorul, în titluri de stat, deja are un semnal, vine cu un cost mai mare atunci când cumpără titluri de stat, îți face o ofertă mai scumpă.” Cu alte cuvinte, ministrul Finanțelor îi face vinovați de scumpirea costurilor cu bani împrumutați pe cei care susțin, fac declarații - analiștii economici și politici, sau politicieni din partidele de opoziție - că se cheltuie foarte mult pentru satisfacerea cerințelor clientelei politice, fără a ține seama de veniturile de la buget și pentru a plăti salariile bugetarilor, pensiile și ajutoarele sociale, nu pe propriul guvern care cheltuie prea mult. Dacă la sfârșitul anului trecut, datoria publică a României a fost de 33,53 miliarde de euro, conform datelor oferite de BNR, în acest an e greu de estimat la cât va ajunge. “Pentru întregul an 2018 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 74 miliarde de lei, fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de -2,97% din PIB (aproximativ 27 miliarde de lei), precum și de volumul datoriei de refinanțare în anul 2018, în sumă de aproximativ 47 miliarde de lei.”

La începutul anului, România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe piața externă de capital, prin intermediul a două emisiuni de obligațiuni, una de 750 milioane de euro, pe timp de 12 ani, iar a doua de 1,25 miliarde de euro, pe timp de 20 de ani. În luna iulie s-a mai obținut de pe piețele internaționale încă 1,25 miliarde de dolari într-o emisiune în valută, cu scadență de peste 30 de ani, cu o dobândă de 5,2% pe an.

Obiectivele de infrastructură sunt în continuare neglijate, alocându-se sume, dar pentru continuarea lucrărilor începute.

De la cine s-au luat bani la rectificarea din luna august: Ministerele Energiei și Economiei, de Externe, Cercetării, Administrația prezidențială, SRI, SIE, SPP etc.

Doamna prim-ministru ne-a mai informat că deficitul bugetar pe șase luni trecute din acest an a fost de 15 miliarde de lei și că la nivel de an se va încadra în cota estimată de 2,97%, că PIB-ul pe 2018 va fi mai mare cu 41,7 miliarde de lei față de cât s-a estimat la rectificarea bugetară din luna august.

“Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an, cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei, față de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului inițial pe acest an și față de 945 miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare.

Astfel, proiectul de rectificare bugetară are în vedere majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile se majorează, per sold, cu suma de 365,6 milioane de lei.

 S-au asigurat fonduri suplimentare: Ministerului Finanțelor Publice - Acțiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E și 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului; Ministerului Muncii și Justiției Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocații de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap; Ministerului Sănătății: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de Ia bugetul de stat în cazul centrelor de permanență, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe; Misterului Justiției: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (Programul Operațional Regional) + 98,42 milioane de lei; Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold. S-au identificat economii la cheltuielile de personal și au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat; Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale cu scop curativ; Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat: se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei; Bugetului Asigurărilor pentru Șomaj: se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei.

Diminuări au fost operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanțate din fonduri europene la: Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei), Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei), Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei), Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei), Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei), Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

Proiectul de rectificare a fost realizat în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale și poate fi consultat pe site-ul MFP, la rubrica Transparență decizională.”

În concluzie, economia duduie, totul merge strună, populația să nu-i bage în seamă pe bârfitori, pe răuvoitori care prezic tot felul de probleme pentru țară și locuitorii ei, că nu sunt bani, că ne paște o nouă criză economică, politică o avem. Cine va avea dreptate, rămâne să aflăm la iarnă, după bilanțul execuției bugetare pe 2018.

 

Lasă un comentariu