BIBLIOTECI POPORALE ALE ASTREI (IV)


Categorie: Cultural
|
11-01-2019
Nr: 6 (7.467)
|
Autor: Prof. MARIN ȘARA
|

I. Întemeierea “bibliotecilor poporale” din Banat, între 1900 și 1919

Constituirea bibliotecilor publice, ca focare de răspândire a culturii naționale, s-a integrat în procesul amplu de afirmare națională a românilor bănățeni. Întreaga mișcare culturală se găsea, de altfel, în slujba idealurilor naționale, culturalizarea maselor impunându-se ca o sarcină obiectivă a luptei naționale.

Cum s-a realizat, practic, problema obținerii de fonduri necesare înființării și extinderii acestor biblioteci?

- Veniturile realizate cu prilejul manifestărilor culturale (caruri, fanfare, reuniuni de lectură, reprezentații etc. - exemple din presa vremii

Se cuvine să nu uităm efortul înaintașilor noștri, care cu prețul a mari sacrificii, luptau pentru înființarea de biblioteci publice, pentru răspândirea culturii în mase.

Revista bibliotecarilor nr. 10, 1966, pag. 618

II. Biblioteci populare sătești din Transilvania, în anii 1870 - 1910

Una din preocupările păturilor intelectuale din Transilvania a fost înființarea de biblioteci populare, ca mijloc de ridicare populară și materială a poporului român.

Înființarea de biblioteci populare pentru oamenii de la sate apărea, deci, ca o necesitate, ca un element nou în concordanță cu dezvoltarea obiectivă a societății. Un stimulent a fost și înființarea de către celelalte naționalități, maghiară și germană, care au început mai de timpuriu să înființeze biblioteci la sate.

Istoria întregului drum parcurs de sutele de biblioteci sătești este, azi, un lucru imposibil. Multe din ele au avut o viață scurtă, efemeră. Vom încerca, pe baza materialului din câteva periodice, să prezentăm o imagine succintă a strădaniilor trecute ale unor oameni cu dragoste de popor, pentru a ridica masele țărănești cu ajutorul bibliotecilor.

În Transilvania - 1883, pag. 103-106 - G. Sîrbu “Necesitatea și modul de a se înființa biblioteci la sate”. Se pune energie în problema înființării de biblioteci pentru săteni. Biblioteca sătească trebuie să fie, deci, elementul de bază pentru ridicarea culturală și materială a poporului. Ea este un factor care perpetuează și dezvoltă cunoștințele primite în școală.

Gazeta Transilvaniei - 1894 nr. 5 și 7, articole cu titlul “Biblioteci poporale” și “Cum să avem biblioteci ambulante”. Se propune organizarea, în cadrul Astrei, pe cercuri alcătuite din 10-15 sate. O bibliotecă se va compune din 50-60 de cărți aranjate într-un dulăpior, care se va trimite în diferite comune (biblioteci ambulante).

Problema înființării bibliotecilor în cadrul Astrei s-a pus de mai mult timp, dar date concrete nu aflăm decât prin anii 1897-1898.

1898 - Astra și-a pus mai serios problema organizării bibliotecilor sătești și ambulante, au început să ia ființă noi organizații din anul 1911. Apare colecția “Biblioteca poporală a Asociațiunii”. În rapoartele Astrei din anul 1910 se află datele cele mai complete asupra bibliotecilor populare ale Astrei.

Ion Mușlea

Contribuțiuni la cunoașterea bibliotecilor românești ale orașelor din Transilvania (până la unire). Cluj, Tipografia “Cartea Românească” 1935.

Focare de cultură, mijloc de trezire și de păstrare a conștiinței naționale.

Statistica Direcției Regionale a Statisticei din Ardeal din 1924.

La sate, 1055 de biblioteci românești, 515 ungurești, 270 germane și 8 sârbești.

La orașe, 170 românești, 139 ungurești și 47 germane.

Cele mai multe biblioteci au luat ființă în cadrul organizațiilor religioase, singurele care se bucurau de oarecare independență și trecere. Exemplu: biblioteca veche: Sfântul Nicolae din Scheii Brașovului.

Urmează Blajul, a cărei începuturi au fost puse de episcopii Ioan Giurgiu și Inochentie Micu, prin 1727, cu 250 de volume. O altă bibliotecă, datând din veacul al XVIII-lea (1775), este aceea a episcopiei unite din Oradea Mare, cuprinde și 287 manuscrise, dintre care multe ale lui Șincai și Klein.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, cartea începe să circule mai viu, și nu mai este un privilegiu al boierului, al călugărului sau al preotului.

Astra, care a avut un rol important în răspândirea culturii printre români, a pus un mare accent pe înființarea de biblioteci.

Începuturile, prin 1862, constau din donații, care mulți ani vor forma principala sursă de sporire a bibliotecii, urmează colecțiile particulare și foarte puține cărți cumpărate. În anul 1913, numărul volumelor atinge 10.000.

Unele despărțăminte ale Astrei au încercat înființarea de biblioteci proprii. Se crede că cea mai veche este cea din Făgăraș, al cărei regulament fusese votat la 1872. Alte orașe în care Astra a mai avut biblioteci au fost: Turda, 1346 volume, Bistrița, Hațeg, Brad, Câmpeni și Șimleu.

Preocupările Astrei - spre poporul de la țară, datează încă de la sfârșitul veacului trecut, preocupare pentru crearea de biblioteci.

Despărțământul Brașov 1898. În 1904, existau 108 biblioteci populare în 29 de despărțăminte. În 1911, numărul lor crescuse la 442, având 26.335 volume, citite în acel an de 9.818 cititori. I. Lepădatu-Biblioteci și Comitete de Lectură. În: Familia V(1869) p. 565-66.

(Sfârșit)

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval