Anul 2019 a fost declarat, de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca “Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”.
Nicodim Munteanu, pe numele de botez, Nicolae Munteanu, s-a născut în localitatea Pipirig, județul Neamț, la 6 decembrie 1864, într-o familie foarte credincioasă. Și-a trăit copilăria în preajma Mănăstirii Neamț.
Între anii 1882 -1890, studiază la Seminarul Veniamin Costachi din Iași, devenind aici ucenicul Mitropolitului Iosif Naniescu, care îl trimite să-și continue studiile la Academia Teologică “Petru Movilă” de la Kiev.
În 1894 intră în monahism la Mănăstirea Neamț, fiind hirotonit imediat ierodiacon. În 1896, când se întoarce de la Kiev, este hirotonit preot-ierodiacon, iar în 1900 i se acordă rangul de arhimandrit mitrofor. În 1912 este numit episcop de Huși. Aici, păstorește până în anul 1923 când se întoarce la Mănăstirea Neamț, ca stareț.
Ca stareț la Mănăstirea Neamț are o activitate administrativă și cărturărească deosebită. Aici înființează, în 1925, seminarul monahal și o școală pentru frații de mănăstire, reînființează tipografia mănăstirii. Prin această tipografie ajută la răspândirea învățăturilor ziditoare de suflet, prin cele 35 de volume, în colecția Semințe Evanghelice. Publică o serie de predici apologetice, face o nouă traducere a Psaltirii și a Noului Testament și chiar a Bibliei în 1935, ediție la care a fost și traducător alături de Gala Galaction și Vasile Radu.
În 1936 apare prima ediție de la noi, a Bibliei ilustrate, o lucrare de referință în viața bisericească, dar nu numai. Datorită contribuțiilor aduse pe tărâm cultural, în 1918 este ales membru de onoare al Academiei Române, iar în 1920, la Cernăuți, a fost proclamat “Doctor Honoris Causa”, al Universității de aici.
La moartea patriarhului Miron Cristea, în 1939, refuză să preia Locotenența de Patriarh, însă, la 30 iunie 1939, Marele Colegiu Electoral Bisericesc îl alege ca patriarh.
La investitura ca patriarh a spus printre altele: “voi evangheliza poporul, voi vesti legea Domnului cu timp și fără timp, voi creștina mereu poporul și-l voi sfinți, până vor deveni toți, dacă e cu putință, cetățeni destoinici ai Împărăției Cerești și, prin aceasta, cetățeni destoinici ai împărăției pământești, ai Patriei”.
Patriarhul Nicodim a avut forța găsirii unor soluții bune pentru așezarea Bisericii în noile condiții și, mai ales, a lăsat o moștenire culturală valoroasă, fiind un model demn de urmat pentru generațiile viitoare.
Pentru toate acestea, veșnică pomenire vrednicului patriarh al nostru Nicodim Munteanu.
