SE ÎNTREVĂD PERSPECTIVE MAI BUNE PENTRU MUNICIPIUL TÂRNĂVENI (I)

Distribuie pe:

- Convorbire cu dl. Nicolae Sorin Megheșan, primarul municipiului Târnăveni -

Scurte date istorice și geografice

Conform Wikipedia, municipiul Târnăveni a avut anterior mai multe denumiri: Târnava-Sân-Martin, până în 3 mai 1941 Diciosânmartin, (în maghiară Dicsõszentmárton, Szentmárton, Dicsõ, în germană Sankt Martin, Sankt-Martin, Martinskirch, Marteskirch, Märteskirch, în dialectul săsesc Mierteskirch) este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Botorca și Târnăveni (reședința), și din satele Bobohalma și Cuștelnic. Se află pe râul Târnava Mică. Primele dovezi ale unei existențe umane datează din perioada neolitică, apoi epoca bronzului și a fierului. Prima atestare documentară a fost la 1278, când localitatea a purtat numele de Sent Marton (Sfântul Martin), „Terra Tycheum Sent Marton". În 1438, denumirea a fost schimbată în Dycheu Zenthmarton. În 1502, localitatea era menționată ca oppidum (târg). În epoca modernă apare în grafia maghiară cu numele de „Dycsö-Szent-Márton" în 1854. În limbajul poporului era cunoscut sub numele de Sânmartin, Sânmărtin sau Diciosânmărtin. În aprilie 1912, Târnăveniul este ridicat la rangul de oraș. În anul 1913, orașul a fost iluminat cu gaz. Municipiul Târnăveni este situat pe râul Târnava Mică, pe la poalele dealului cu același nume, în Podișul Transilvaniei, în centrul Transilvaniei și puțin la nord de centrul geografic al României. Este încadrat între paralela 46, 19' latitudine nordică și meridianul 24, 18' longitudine estică, în zona de podiș a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică, partea veche situându-se îndeosebi pe malul drept. Partea de est cuprinde satul Cuștelnic, asimilat orașului spre sfârșitul anului 2000, prin referendum local. În partea de vest și sud, peste râul Târnava Mică, se află zona Boziaș, comuna Adămuș și Botorca, ultimele două fiind incluse administrativ orașului Târnăveni în anul 1950. Datorită cultivării pe o arie însemnată a viței-de-vie, încă din Evul mediu, zona a fost desemnată ca o adevărată „Țară a vinului" (Weinland). Municipiul Târnăveni este punct nodal a două șosele, care-l străbat pe direcția Est-Vest și Sud-Nord, și care fac legătura cu orașele dimprejur: Sovata (la cca. 70 km), Blaj (la 40 km), Mediaș (la 24 km), Sibiu (la 78 km), Cluj-Napoca (la 102 km), Iernut (la 18 km) și colateral Târgu-Mureș (la 38 km). De la Est la Vest, localitatea este străbătută și de calea ferată de interes secundar Praid - Blaj, precum și de drumurile DN 14A Iernut - Mediaș, DJ 107 Târnăveni - Blaj, DJ Târnăveni - Capâlna de Sus - Ungheni și de DJ 142 Târnăveni - Bălăușeri. Prin descoperirea în 1912, în apropiere, a gazului metan, s-a dezvoltat și industria, predominând cea chimică, anorganică și industria materialelor de construcții. Astfel, în 1916 se construiește o uzină de materiale explozibile și gaze de luptă numită Nitrogen, punându-se astfel bazele viitoarei platforme chimice, unde, în trecut, fabricarea carbidului a deținut o pondere importantă. A urmat apoi fabrica de sticlă Ardeleana (1918) și fabrica de cărămidă (1918), între cele două războaie mondiale mai funcționând o uzină metalurgică, o fabrică de mașini de uz casnic, utilaje agricole și o fabrică de spirt, economia orașului diversificându-se și după a II-a conflagrație mondială.

 

- Aș vrea să vă întreb, ținând cont că Târnăveniul a fost un puternic centru industrial în județul Mureș, la ora actuală, despre ce industrii se mai poate vorbi în Târnăveni?

- Vreau să fac, pentru început, o urare, având în vedere că suntem la începutul unui an, aș dori să vă mulțumesc pentru faptul că sunteți aici, să vă spun „La mulți ani", sănătate, vă doresc zile frumoase și vă așteptăm cu drag la Târnăveni, ori de câte ori timpul vă permite. De asemenea, pentru cititorii dumneavoastră, dați-mi voie să le urez și lor sănătate, „La mulți ani!", un an bun, și să li se împlinească tot ceea ce și-au propus în acest an. Vizavi de întrebarea pe care mi-ați adresat-o și, mai precis, despre industria existentă la Târnăveni în trecut, sau locurile de muncă existente, de ce spun în trecut?, după cum mi-ați spus și dumneavoastră, știți că a existat un combinat chimic, o fabrică de geamuri, o fabrică de mobilă, o fabrică de cărămizi. N-aș vrea să mă exprim eu prea mult, deși sunt născut, crescut, trăit aici, la Târnăveni, și n-am părăsit orașul decât atunci când am fost plecat la studii. N-aș vrea să fac, cum fac ceilalți, analize post-mortem, pentru că, tot ceea ce a fost și nu mai este, nu mi se datorează mie, pentru că eu la vremea respectivă nu eram la conducerea orașului, sau nu lucram în administrația locală. Cu părere de rău, spun și eu că au dispărut niște întreprinderi, care, consider că și la ora actuală puteau fi reorganizate, remodernizate și puteau asigura viața de zi cu zi a unui muncitor, deci puteau asigura niște locuri de muncă, dar, din păcate, nu am răspunsuri, sau nu aș vrea să fac speculații vizavi de motivele care au existat și care au dus la închiderea acestor unități. Cred că a fost un fenomen general în perioada respectivă. În unele localități s-a accentuat, în altele a fost mai puțin vizibil, în altele s-au încercat transformări sau schimbări de profiluri de activitate, să se adapteze, să aibă continuitate. Ceea ce pot să spun eu că în momentul de față, sau pentru prima dată, la Târnăveni, după ce s-au închis aceste mari fabrici, avem o întreprindere de producție care are peste o mie de locuri de muncă, care încă din anul 2015 s-a extins, e vorba de „SUIS- Componente Auto", care produce componente auto. De asemenea, avem o fabrică foarte mare, care se întinde pe 15 mii de metri pătrați, tot în domeniul producției, „RUC"- ventilatoare și pot să vorbesc despre acestea deoarece s-au dezvoltat în mandatul meu și cunosc aproape toată dezvoltarea și istoricul lor. Mă bucur și chiar îi felicit pe cei care conduc aceste societăți, mă bucur pentru că au reușit să ofere peste 1.500 de locuri de muncă la Târnăveni, necesare pentru comunitatea noastră. În momentul de față, trebuie să spunem că avem o rată a șomajului situată sub rata județului Mureș, că, în principal, nu avem probleme la Târnăveni, cum au existat în anii 1990-2000 cu locurile de muncă și sper eu ca în continuare acești investitori localnici, și nu numai, cei care hotărăsc să investească la Târnăveni, antreprenori, să găsească un loc propice pentru a-și dezvolta afacerile. Administrația locală a fost și este alături de ei în tot ceea ce li se poate oferi și de acest lucru vă pot vorbi mai bine antreprenorii care conduc afacerile respective. Ca și o notă de încheiere, sunt bucuros, pentru că de când am preluat eu mandatul de primar, din 2012 la Târnăveni, au crescut locurile de muncă și un rol determinant l-a avut și administrația locală. De fapt, sunt convins de asta. Cifrele sunt în continuă creștere. Tocmai săptămâna trecută am avut o discuție cu reprezentantul fabricii de componente auto de la SUIS, care îmi spunea că speră ca în această primăvară, în lunile aprilie și mai, să se mărească colectivul cu încă 300 de persoane. Este un lucru bun. Vizavi de ce a fost, n-aș vrea să argumentez eu sau să caut explicațiile, de ce s-au închis acele fabrici, atât de necesare în municipiul Târnăveni.

- Care este situația accesărilor de fonduri nerambursabile, guvernamentale și europene? Se lucrează la astfel de proiecte?

- Sigur că da. La Târnăveni există programul, împreună cu operatorul Aquaserv, în care am avut modernizată stația de epurare. A fost construită, practic, o stație nouă de tratare a apelor uzate, care în momentul de față poate asigura și tratarea apelor uzate provenite de la o populație de 100 de mii de locuitori. De asemenea, Uzina de Apă a fost modernizată și extinsă, care și ea ar face față la 100 de mii de locuitori, deși municipiul Târnăveni are 26 de mii de locuitori în momentul de față. A fost extinsă rețeaua de canalizare menajeră, tot pe acest program european, un program mare, de peste 10,3 milioane euro. În domeniul educației și învățământului, la Târnăveni, pentru prima data în anul 2016 s-a deschis o creșă. Asta este pentru prima dată, după 1990, nemaiexistând o creșă și care a fost construită pe fonduri norvegiene, în valoare de 350 mii euro. Avem un proiect în derulare până în anul 2020, un proiect mai complex, în valoare de 3 milioane euro, proiect de care beneficiază toată comunitatea municipiului Târnăveni și în special persoanele defavorizate. A fost și va rămâne o prioritate atragerea fondurilor europene. N-am rămas la stadiul vorbelor. Proiectele concrete ne stau mărturie. De asemenea, am depus două proiecte pentru modernizarea Colegiului Tehnic și modernizarea Școlii Gimnaziale „Avram Iancu". Avem o preocupare continuă vizavi de aceste proiecte. La aceste școli este vorba despre reabilitare - modernizarea clădirii și a sălilor de clasă, de la partea de arhitectură, până la partea de dotare pentru elevi. V-am spus doar trei proiecte pe care le-am accesat, care sunt în derulare sau finalizate, la care avem finanțare. Sunt peste 14 milioane de euro, bani accesați de la Uniunea Europeană sau alte fonduri nerambursabile

- Ce va însemna anul 2019 pentru locuitorii municipiului Târnăveni?

- În primul rând ne dorim o continuitate. Ceea ce am început în anul 2012, atunci când am preluat mandatul de primar, ceea ce am spus că vom face și că voi face ,îmi doresc să continui. Vom continua cu asigurarea nivelului de trai crescut la Târnăveni. Aici mă refer în special la ceea ce depinde de noi, modernizarea infrastructurii. Am avut un proiect amplu, în care 14 străzi au fost modernizate cu fonduri primite de la Ministerul Dezvoltării, deci din surse externe ale bugetului local. Am finalizat acele 14 străzi, bineînțeles că pe lângă ele am avut și altele, dar și alte cartiere care au fost modernizate. V-am spus mai devreme de extinderea canalizării menajere. A fost introdusă canalizarea menajeră pe 36 de străzi de când am primit eu mandatul de primar din partea cetățenilor. S-a extins și modernizat rețeaua de apă potabilă, suntem la un procent de 98 la sută în municipiul Târnăveni la schimbarea rețelei de distribuție a gazului metan. Sperăm ca în acest an să se finalizeze, să ajungem la sută la sută, să nu mai fim nevoiți ca o stradă modernizată, peste un an, doi, să fie spartă din nou. Deci, ne dorim ca în primul rând investițiile în infrastructură să continue. Cu părere de rău spun, mai avem peste 70 de străzi care nu sunt asfaltate. E inimaginabil! Adică, o localitate cum a fost municipiul Târnăveni, care era în topul localităților dezvoltate din punct de vedere industrial, a fost ultima localitate la capitolul „străzi modernizate". E inimaginabil așa ceva. Nu știu cum au putut să gândească acei oameni care au condus destinele orașului, așa, adică, nu canalizare, nu asfaltare. Deci asta ne dorim, modernizarea străzilor. Avem un pachet de 24 de străzi care sunt pregătite și dorim să le modernizăm. De asemenea, vom finaliza modernizarea drumului comunal 83, care face legătura între Târnăveni și satul aparținător, Bobohalma. S-a început în toamna anului trecut, s-a tras primul covor asfaltic, urmând ca în primăvară să finalizăm și cu stratul de uzură. Avem proiectul pe care ne-am fi dorit să-l finalizăm în anul 2018, de fapt, i-am și pus denumirea „Podul Centenarului". Este podul peste râul Târnava Mică, pe DN14, drum care face legătura între partea de nord și sud a orașului, care practic desparte orașul în două, de peste 100 de ani. Este un pod de peste 100 de ani, care este ieșit din garanție de aproape 20 de ani. Ne-am propus să-l finalizăm anul trecut. Din păcate, am semnat contractul de finanțare la 29 decembrie 2016, dar n-am ajuns încă la faza de execuție. Acum suntem la faza de autorizare. Cam asta este birocrația în România. Durează mai mult faza de avize decât execuția. La acest proiect lucrăm de trei ani. Timpul de execuție este de 7 luni de zile, iar nouă ne-au trebuit trei ani. Anul acesta, cam prin luna martie sau aprilie, în funcție de vreme, se va începe demolarea vechiului pod și construirea noului pod peste râul Târnava Mică, un pod modern, cu patru benzi de circulație rutieră. Proiectantul care a câștigat licitație este firma Strabach. S-a semnat contractul, acum suntem la faza de obținere a avizelor. De asemenea, dorim ca tot în acest an să finalizăm lucrările la piața agroalimentară, care au început în toamna anului trecut și avea ca termen de finalizare sfârșitul lunii ianuarie 2019. Din păcate, cum e normal, vremea nu a permis continuarea lucrărilor și le-am sistat până când vremea ne va permite.

 

Lasă un comentariu