AJUNSĂ LA FUNDUL SACULUI CU BANI, EUROPA “O DĂ COTITĂ”, PE RESPECTAREA “STATULUI DE DREPT”


Categorie: Editorial
|
01-02-2019
Nr: 20 (7.481)
|
Autor: ILEANA SANDU
|

Recent, Parlamentul de la Strasbourg a adoptat (cu 397 voturi pentru și 158 împotrivă, din cele 624 exprimate) Proiectul pentru înghețarea sau diminuarea fondurilor europene în cazul țărilor membre UE care nu respectă statul de drept, îngrădesc funcționarea justiției, nu combat frauda și corupția. Propunerea urmează să facă obiectul negocierilor cu Consiliul UE și Comisia Europeană.

În cuvinte suficient de bine meșteșugite ca să înțeleagă fiecare ce vrea sau ce i se poruncește să înțeleagă, inițiatorii proiectului susțin că avem de-a face cu un demers necesar, oportun și benefic, întrucât forurile europene trebuie să se asigure, în cazul fiecărui stat, ca judecătorii să fie independenți, instanțele de judecată imparțiale, iar managementul banilor să fie eficient, măsurile urmând să fie aplicate “proporțional cu gravitatea abaterii”. “Articolul 7 din Tratatul UE (încălcarea gravă a valorilor statului de drept - n.n.) nu este o chestiune de sancționare, ci una de protejare a banilor UE, trebuie să existe flexibilitate, pentru a avea instrumente dacă se ivesc situații neprevăzute, măsurile trebuie aplicate responsabil (...), totul trebuie să fie limpede, să nu existe zone gri”, ne liniștesc autorii raportului, care conchid că “mecanismul statului de drept este o piatră de hotar pentru planul financiar 2017-2021”. Aha. De “ochiul dracului” vorbim aici, puteau s-o spună pe șleau, de la bun început, fără atâta vorbărie și abureală.

Din fericire, nu toți reprezentanții statelor membre sunt atât de fraieri încât să înghită, pe nemestecate și cu gaură cu tot, gogoșile căpeteniilor europene, ca de pildă, protejarea prin...sancționare: “Ne-ar plăcea să rămânem în UE, dar, dacă devine o forță de ocupație, ne retragem”, a declarat europarlamentarul polonez Stanisław Żółtek, sesizând dubla măsură cu care se operează la Strasbourg și Bruxelles, în timp ce, din rândul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților S&D, s-au făcut auzite voci care apreciază că documentul relevă “o fermă orweliană, în care unele state sunt mai egale decât altele”.

În esență - au subliniat cei care se opun proiectului - avem de-a face cu: transformarea banilor europeni în instrument de control asupra statelor membre cu drepturi depline, intervenția în politica internă a statelor, încălcarea Tratatului de funcționare a UE, a Cartei drepturilor fundamentale a UE, în situația în care noțiunea de “stat de drept” este laxă, neclară și, în consecință, interpretabilă și adaptabilă intereselor celor care o invocă; la fel de interpretabile sunt și criteriile pentru acordarea/retragerea fondurilor europene, modul și persoanele care stabilesc când, cine și în ce fel a încălcat statul de drept. În spatele preocupării subite pentru respectarea statului de drept și a valorilor europene (Franța tocmai ne-a demonstrat cum sunt ele respectate, cu pulanul și gazele lăcrămoase) se află, de fapt, “pregătirea terenului” pentru momentul în care, părăsind Uniunea, Marea Britanie (unul dintre cei mai importanți contributori la bugetul UE) ar cam lăsa Europa cu punguța goală, în situația în care “greii” Uniunii se confruntă cu provocări deloc de neglijat, greu de gestionat și extrem de costisitoare - migrația și terorismul, care provin nu din interiorul Uniunii, ci din vecinătatea sudică - Mediterana, nordul Africii, Orientul Mijlociu, zone spre care banii europeni, din ce în ce mai puțini, urmează să fie direcționați. Pactul ONU privind migrația globală (pe care o treime dintre statele membre UE nu l-au semnat) nu a rezolvat, ci mai mult a adâncit problema, drept dovadă că aceasta figurează pe agenda reuniunii miniștrilor UE și ai Ligii Arabe, din această lună.

“Oficialii ONU și UE din Bruxelles și New York doresc să ne adoarmă, dar presiunea migraționistă nu a scăzut, dimpotrivă, a crescut în ultima perioadă, a declarat Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior, citat de MTI, subliniind că anul trecut au fost capturați în Turcia, cu 50% mai mulți imigranți ilegali decât în 2017, în Spania s-au înregistrat 57.000 de treceri ilegale de frontieră, de două ori mai multe decât în anul anterior, iar numărul de sosiri pe frontiera terestră greco-turcă este în continuă creștere. Prin faptul că Bruxelles-ul “încearcă să găsească noi mecanisme de alocare”, procesele migraționiste sunt încurajate și stimulate, astfel că riscul presiunii migraționiste persistă, de fapt, devine din ce în ce mai grav și mai costisitor, explică reprezentantul executivului budapestan, în timp ce premierul Orban promite (hungarytoday.hu) propria anchetă în scandalul declanșat după ce s-a descoperit că unii imigranți musulmani din Europa au carduri alimentate cu bani din surse europene. “În timp ce autoritățile îi strâng pe europeni de gât, în mod permanent, în numele luptei împotriva spălării banilor - sunt înregistrate tranzacții, nume - se pare că Bruxelelles-ul împarte carduri bancare fără nume unor indivizi pe care nu îi cunoaștem, nu se știe ce vor și dintre care mulți devin teroriști, infractori, deci amenință siguranța europenilor. Este, deci, legitimă întrebarea: de ce se întâmplă toate acestea, de unde vin banii, sunt cheltuiți banii proprii ai UE - eventual cei plătiți de către maghiari din propriile buzunare?”, s-a întrebat, retoric, Viktor Orbán. Și mai tranșant s-a dovedit europarlamentarul ungur Tamás Deutsch (sursa - MTI): sub pretextul apărării statului de drept și a valorilor europene, Bruxelles-ul amenință, șantajează și pedepsește statele care refuză să accepte imigranți: “Aceasta este o acțiune politică scandaloasă și inacceptabilă, deghizată într-un raport anual privind respectarea drepturilor fundamentale în UE: Este “absurd” - a spus Deutsch - că raportul se concentrează pe drepturile imigranților și abia dacă aduce vorba despre drepturile cetățenilor europeni: este clară direcția Bruxelles-ului în ce privește “afluxul masiv de imigranți ilegali și imigrația în Europa: se așteaptă ca toate statele membre ale UE să accepte imigrația ca pe un drept fundamental al omului, să sprijine emiterea de vize pentru imigranți, să creeze rute pentru migrație și să finanțeze organizații care ajută migrația, deși aproape o treime din statele UE au refuzat să adopte Pactul ONU în materie”.

Așa-zisele bune intenții și promisiunile Bruxelles-ului (aflat în plină campanie electorală pentru alegerile din primăvară) maschează, destul de inabil, de altfel, ideea că doar țările care găzduiesc imigranți pot fi considerate democratice și, respectând statul de drept, cele care nu se supun, urmând a suporta consecințele financiare impuse de înalții sau mai mărunții funcționari UE. “Aceasta este o pretenție pur și simplu absurdă, echivalând cu șantajul”, e de părere europarlamentarul ungur.

Prin urmare, exprimări bombastice precum “Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept și a drepturilor omului (...) valori comune statelor membre, într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția” etc., etc. se dovedesc a fi tot mai golite de sens - butoaiele goale fac gălăgie mare -, miza constituind-o (nicio noutate, de altfel) banul și interesele economice.

Respins cu vehemență de țările mai “sărăcuțe” (dar nu cu duhul) proiectul a fost votat cu mare entuziasm de același grupuscul toxic autohton, care a furnizat și bibliografia pe baza căreia a fost adoptată, “cu materialul clientului”, rușinoasa Rezoluție a Parlamentului European împotriva României...

În context, așadar, nu ne rămâne decât să sperăm că noua garnitură dâmbovițeano-mioritică, “emanată” în urma alegerilor europarlamentare va avea șira spinării mai dreaptă și genunchii mai puțin flexibili în fața Înaltelor Porți...

Deși, după cum se prefigurează listele, îndoi-ne-am, sens în care amintim, pe scurt, experiența tristă a cățelului Samurache din fabula lui Grigore Alexandrescu: auzindu-l pe ditamai dulăul Samson cum povestește unui “bou oarecare” cât îi “sunt urâte unele dobitoace / Cum lupii, urșii, leii și alte câteva / Care cred despre sine că prețuiesc ceva”, “potaia” Samurache se bagă-n vorbă, ca musca-n lapte, lăudându-i pe dulău și pe “boul oarecare” pentru că susțin, nu-i așa, principiul egalității suverane. Aceia au sărit, imediat, cu gura, precizând că da, ei adevărat grăiau: “Că nu iubesc mândria și că urăsc pe lei...”

... Că vor egalitate, “dar nu pentru căței...”

P.S. Aflăm, de ultima oră că, ministrul nostru de Externe, dl Teodor Meleșcanu, a cutezat să grăiască, într-un interviu pentru Agenția France Presse, că n-ar trebui să existe o legătură între fondurile europene și statul de drept. “Dacă cineva îmi spune care sunt criteriile care definesc statul de drept, voi fi dispus să discut despre ele”. Cât despre funcționarea justiției - a spus ministrul (sursa - agerpres.ro) - aceasta “este apanajul fiecărei țări”. “Respectăm opiniile, dar aceasta nu înseamnă că le considerăm ca fiind corecte”, a mai spus șeful diplomației, asigurând că “România este o democrație stabilă și solidă”.

...Vorbe pentru care mulți bocanci în gură își va căpăta (sperăm că doar pe Facebook) blândul domn Meleșcanu, mai rău decât Samurache: ce “democrație stabilă și solidă”? Au n-auzirăm, deunăzi, tocmai din gura celui mai mare schior și biciclist al țării, că guvernarea românească seamănă cu... regimul nazist?

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval