RÂUL MUREȘ, ADMINISTRAT DE LA IZVOARELE SALE,PÂNĂ LA VĂRSARE ÎN TISA (II)


Categorie: Economic
|
07-02-2019
Nr: 24 (7.485)
|
Autor: VIOREL CONȚIU
|

- Convorbire cu dl. ing. Cristian Bratanovici, director A.B.A.M -

- Am făcut rost de drone în timpul intervențiilor. Ne-am mai dotat la capitolul ăsta cu două drone, una pentru comportamentul construcțiilor, ca să avem și imaginea de ansamblu, respectând toată legislația, toate aprobările. Nu-i atât de mare valoarea în sine cât este procedura. După aceea să te lase să-ți faci treaba, inclusiv în Teleorman și pe unde am fost, am putut cu ajutorul dronei să evaluăm situația. Am fost și la dispeceratul nostru împreună, v-am spus că acolo se centralizează, mai ales în caz de situație de urgență, din oră în oră, toate datele. Din oră în oră se emite câte ceva despre ceea ce s-a întâmplat și cum s-a întâmplat în tot bazinul râului Mureș.

- Legat de poluări, a mai fost un caz, pe râul Nadeș, la Chendu. Am intervenit, local, în rest, în poluări, într-adevăr, marea majoritate nu apar de la instituții. Nici nu mai avem așa o industrie cum aveam odată. Vizavi de Combinat, ei și-au cam rezolvat problemele și sunt într-un proces de modernizare, care cuprinde aici două aspecte: una este că ei funcționează cu toate unitățile pe baza unei autorizații de gospodărire a apelor în care au niște indicatori, vizavi de ceea ce deversează. Noi le furnizăm apa brută, în stare bună, iar ei trebuie să ne dea la fel, în acea stare bună, și indicatorii să fie comparabili, vizavi cu ce le dăm și ceea ce ei evacuează. De aici rezultă că sunt două aspecte. Mai au și ei probleme de rezolvat. De obicei sunt cazuri când se depășesc aceste concentrații și atunci le aplicăm penalități, sau apar aceste poluări accidentale care, practic, nu sunt anunțate, și în funcție de ceea ce se întâmplă, aplicăm și amenzi contravenționale, iar unde este cazul, și dosar penal. Nu vrem să ajungem la asta. Ceea ce toată lumea sesizează este legat de balastierele care, combinate cu stațiile de sortare, practic, sunt depășite de capacitățile pe care le contractează, și atunci, pornind de la faptul că ei nu fac decât o epurare mecanică în niște decantoare, evacuează, și efectul pe care-l vedeți dumneavoastră, ca necunoscător, este că crește acea turbiditate a râului. Apare acea schimbare de culoare a apei care devine tulbure pentru că au o concentrație foarte mare de suspensie. Astea sunt cele ce apar mai des. În aceste cazuri aplicăm măsuri de corecție, care înseamnă amenzi.

- Cam câte balastiere mai sunt pe raza județului Mureș?

- Pe raza județului nostru sunt foarte puține balastiere, doar patru. Prin politica apelor, practic, am încercat să punem costuri suplimentare de exploatare. Acum, ca să faci o balastieră, trebuie să închiriezi și un perimetru, trebuie să pui și niște garanții. Pentru a putea să monitorizăm situația, am pus niște condiții mult mai dure. În schimb, s-au înmulțit numărul balastierelor de pe terase sau de pe uscat. Acestea cumpără terenurile. Ideea este că la capătul acestor investiții ar face niște iazuri piscicole, dar, practic, colectează acest balast, îl sortează. Una peste alta, calitatea balastului din râu este de patru ori mai bună față de cel care este din uscat, și nici sortarea nu mai este așa de costisitoare. Dar există un echilibru, și ca să vă dau un exemplu, având în vedere că eu am lucrat și la SGA Mureș, e un reviriment pe care-l consider, chiar dacă nu vizibil imediat, dar de-a lungul anilor s-a constatat că, practic, fauna râului reintră pe făgașul ei normal. La un moment dat era o problemă: nu mai aveam pești, nu mai aveam faună. Bine, aici este și meritul mai multor ONG-uri care fac populări de ape, anual, mai facem și noi când avem ocazia și încercăm să readucem râul pe făgașul lui natural și să ținem aceste balastiere sub control. În ansamblu, pe toată lungimea bazinului, sunt undeva la 36 de balastiere pe toată lungimea Mureșului, dar zona concentrată este în județele Alba, Hunedoara și Arad, unde și gradul de sedimentare este mai mare și, practic, nu are un impact major.

- Să ne referim puțin la pârâurile din Târgu-Mureș: mult discutatul pârâu Pocloș. Ar mai fi pârâul Budiului și pârâiașul care curge de la fosta rampă de gunoi a orașului, între Târgu-Mureș și Cristești, pe lângă Combinatul Azomureș. În privința pârâului Pocloș, ca administrator al apelor, până unde se extinde competența dumneavoastră? Ce se poate face? La o ședință pe care a ținut-o primarul de Târgu-Mureș, dr. Dorin Florea, ar fi dorit ca un segment din lungimea pârâului Pocloș să fie acoperit și să facă o parcare pentru autoturisme.

- Vă spun toată povestea pârâului Pocloș, fiindcă nu este atât de complicată după cum pare. Ca să clarificăm! Pârâul Pocloș este în procent de sută la sută în administrarea Apelor Române. Asta este una. O administrăm și facem ce avem de făcut. Însă, fiind, ceea ce spuneți dumneavoastră, un pârâu interior, în interiorul unui oraș, și aici nu este numai cazul Târgu-Mureșului sau al altor orașe sau comune, există o legislație, cum că, pe raza celor prin care trec aceste pârâuri, au și ei niște obligații. Ar fi ca fiecare să ne vedem de obligațiile noastre. Acum vă voi spune ce înseamnă pârâul Pocloș. Din păcate, în perioada respectivă, din calculele pe care noi le facem, și le facem, în caz de viitură nu ducem debitul. Este o probabilitate. Sunt niște debite și se calculează probabilități. La debit înseamnă ca să ducă un volum atât de mare, ca probabilitatea unei inundații să fie o dată la 100 de ani. Așa calculăm noi debitul, de 1 la sută. Și conform legislației europene, toate zonele urbane trebuie să fie apărate la această probabilitate. Chiar dacă la o sută de ani s-ar putea întâmpla o inundație, de aici începe întreaga discuție. Suntem un partener pentru amenajarea pârâului Pocloș, dar nu în orice condiții. Pentru noi, componenta principală este ca orașul să fie apărat împotriva inundațiilor ce ar putea apărea pe Pocloș. Din anul 1989, fiindcă, probabil, dacă nu s-ar fi întâmplat revoluția am fi avut și un baraj pe Pocloș, cu acumulare permanentă în spatele Pocloșului, care ar fi asigurat acel tampon în caz de viituri. Ar fi fost un baraj în care noi înmagazinam apă, pe care, ulterior, îi dădeam drumul, dar fără să pericliteze. Din păcate nu s-a concretizat proiectul. Ceea ce se întâmplă acum este că sunt secțiuni unde unda de viitură nu încape în albie în secțiunea Pocloșului și, normal, deversează. Problema cea mai mare este în zona Libertății. Acolo este un pod, chiar pe strada Libertății, care poate duce doar două treimi din debitul pe care ar trebui să-l ducă, de 93 mc pe secundă. Ca să vă formați o imagine, acest debit este cam cât râul Mureș, aflat în regim normal de debit. Cum ar fi ca râul Mureș să poată curge pe albia pârâului Pocloș. Nu se poate, așa că acolo aduce doar 62 de mc, două treimi din debit, pe secundă. Acolo căutăm și noi o soluție. În mod normal, ar trebui să ridici cu ziduri, ori mai înalte, ori să ridici podul. Dar ca să ridici podul, nu e chiar așa simplu, fiindcă trebuie să faci și rampă. Atunci, practic, este imposibil. De aici au fost făcute mai multe studii de fezabilitate pe care am încercat să le promovăm. Din păcate, orașul se cam extinde, și în zona Livezeni și Corunca au început să apară aglomerări de case, nu mai găsim locuri unde să creăm, să găsim aceste locuri de acumulări permanente. Cred că este a treia oară când promovăm ideea, și ca să nu existe niciun fel de dubiu vizavi de Primăria Târgu-Mureș, ultimul studiu este în fază de finanțare și este achitat integral de Apele Române. De ce vă spun asta? Am ținut neapărat să fie finanțat de Apele Române, ca pârâul Pocloș să asigure acea secțiune și o scurgere a debitelor de care avem nevoie, ca orașul să nu fie inundat. Având aceste condiții stabilite și aprobate la nivel de minister, putem discuta și despre alte probleme. Vizavi de acoperirea Pocloșului, și asta este o poveste. Eu am participat la discuții și sunt promotor al ideii. Sunt și consilier local. Cred că știu bine problemele comunității și sunt mereu deschis spre un altfel de parteneriat. Dar parteneriatul acesta înseamnă să punem la punct două chestiuni: Primăria să-și pună la punct utilitatea, cu spațiile de parcare, pentru că, într-adevăr, orașul nu are astfel de spații de parcare, dar și problema Apelor Române, care reprezintă ceea ce v-am explicat până acum, încât oamenii să fie protejați de aceste posibile inundații. Vedeți că apar și aceste fenomene de schimbări climatice. S-ar putea să devină reale, nu mi-o doresc, dar s-ar putea. Noi suntem de acord să fim parteneri, dar să ne respectăm unii pe alții, în sensul că, dacă respectivele construcții reduc și aceste debite, nu suntem deloc de acord. Dar de aici, de la a face niște parcări, iar noi am făcut acest studiu. Pârâul Pocloș, între strada Livezeni și 1 Decembrie 1918, a fost reabilitat, integral, cu banii Apelor Române și ne-a costat cam un milion de euro. Am refăcut segmentul integral. În același timp, am vrut să facem și o soluție prietenoasă cu natura, să arate oarecum altfel. Ne-am inspirat de la canalele din Amsterdam și am creat ceva asemănător cu acelea. Sunt investițiile noastre, pe surse proprii. Nu le facem cu bani de la bugetul de stat. În decurs de 3-4 ani am reușit să facem o parte a cursului pârâului și acum ne-am propus să mergem și mai încolo, de intersecția cu B-dul 1 Decembrie 1918. Poate că în vreo 5-6 ani vom ajunge până la vărsarea pârâului. Dacă, după tot ceea ce am făcut noi pe pârâu, ar trebui să facem, de exemplu, piste de biciclete, ar deveni complicat, fiindcă asta ar însemna să dărâmăm ceea ce am făcut. Am deveni susceptibili cum că banii pe care i-am folosit în Administrația Bazinală au fost folosiți neeficient. Dar putem găsi soluții, împreună, ca acele piste să le facem pe margine, suspendate sau cu treceri. Sunt de acord cu orice soluție, dar care să respecte și condițiile noastre. Acel proiect cuprinde, având în vedere că am discutat și în calitate de cetățean al orașului Târgu-Mureș, două zone mai aglomerate: zona de la piața Dacia și segmentul dintre strada Gheorghe Doja și strada Libertății. Acestea le-am identificat noi ca fiind primele necesare. Segmentul de la Dacia, pe o porțiune de 300 metri, iar cea din zona centrală ar avea 1.200 metri. Am zis și condițiile în care se pot face aceste parcări. Pentru a putea tranzita acel debit, trebuie să faci niște structuri ușoare. Acele structuri s-ar putea face din niște cuzineți, din beton, pe care se fac niște structuri de grinzi, cu zăbrele. Dar din structuri ușoare. Cu cât îngreunăm acea structură, cu cât intervenim mai mult pe maluri, ceea ce nu se poate, așa cum am spus tuturor, este o chestiune foarte transparentă. Eu am făcut asta pe banii Apelor Române, dintr-o necesitate, deoarece n-aveam spații de parcare la sistemul de gospodărire a Apelor din Aleea Carpați. Acolo, exact la Turbină, am spus-o și primarilor, să vină să vadă ce este un modul de astfel de parcare, care, practic, îngurgitează, pe o porțiune de 15 metri, 12 locuri de parcare. Parcare doar pentru mașini ușoare. Am zis, hai să facem un calcul simplu, ce înseamnă circulația rutieră lângă pârâul Pocloș. Știți foarte bine că acum sunt sensuri unice pe ambele maluri. Dacă pe 15 metri, gândiți-vă la această distanță, una după alta, câte mașini încap. Cam 5. Ținând cont că punem două sensuri, pe un segment de 30 de metri ar încăpea maxim 10 mașini. Făcând această parcare, încap 12. Așadar, de pe o bandă pe sens, o transfer în acest modul. Deosebirea este că nu mai parchez pe stânga, ci pe dreapta, pe acea alveolă. Astfel, eliberând banda care este ocupată de parcări obțin două benzi de circulație pe sens de circulație. Aceste module de parcare pot rezolva problema. Între aceste module să ne lase și nouă posibilitatea de a ne amplasa niște utilaje mici, cu care să facem decolmatarea, în fiecare an. Avem nevoie de un spațiu de 5 metri lungime între aceste module, unde să ne amplasăm utilajele noastre. Dacă Primăria acceptă aceste condiții, suntem dispuși să le discutăm. Avem și un proiect pe această temă. Am putea crea, după calculele noastre, în jur de 1.000 de locuri de parcare în zona centrală și peste 200 de locuri în zona Dacia, ceea ce, pentru traficul actual, ar acoperi necesarul. Pentru parcări nu se pot obține fonduri europene, dar poate fi rezolvată problema.

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval