ÎN 2018, DEFICIT DE MILIARDE DE EURO, CARE ÎN 2019 VA CREȘTE!?


Categorie: Editorial
|
19-02-2019
Nr: 32 (7.493)
|
Autor: IOAN HUSAR
|

Faptul că guvernul actual a mărit salariile bugetarilor, pensiile și ajutoarele sociale este de lăudat, însă nu poate fi trecut cu vederea faptul că nu s-a luat în calcul dacă acest efort bugetar poate fi susținut de veniturile obținute din economie, de cele încasate din taxe și impozite. Realitatea este că nu s-a ținut seama de faptul că statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, trebuie să se împrumute cu sume mari de bani de la băncile din țară și din străinătate, la costuri mari, generate de dobânzi ce depășesc 5% pentru suma împrumutată. Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, precizează că “dobânzile la care se împrumută statul au crescut, față de anul 2017, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale.” În susținerea acestui fapt arată: “Creșterea costurilor a venit odată cu avansul inflației și al dobânzilor din piața monetară. La toate acestea se adaugă și necesarul de finanțare care este mare.” Că lucrurile sunt așa, o demonstrează faptul că: Astfel, în anul trecut, România a cheltuit mai mult cu aproximativ 2,5 milioane de lei pe zi, din cauza majorării costurilor dobânzilor la împrumuturile statului.” Cauzele măririi acestor costuri sunt: creșterea inflației și a ROBOR, concomitent cu necesarul tot mai mare de finanțare a statului, în urma sporirii cheltuielilor. Până la sfârșitul lunii iunie 2018, conform calculelor făcute de revista Capital, “Ministerul de Finanțe a împrumutat circa 30 de miliarde de lei, din care 2 miliarde de euro și 1,2 miliarde de dolari de pe piețele externe.” Costurile acestor împrumuturi, așa cum am mai menționat, au crescut cu 1,5 puncte procentuale, față de anul 2017, susțin specialiștii în materie, crescând cu cel puțin 450 de milioane de lei.

Din execuția bugetară pe primele patru luni din 2018, “cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 56%.”

Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor, a declarat că “prima de risc a României este cea mai mare din regiune, după ce, până în 2017, era considerată mai sigură decât a Ungariei.” De asemenea, la un post de televiziune, Anca Dragu mai spunea: “Datoria publică include un element de moralitate - generația prezentă decide să oblige generațiile viitoare la plata facturilor de azi. Cum ar fi să mergem la restaurant și când vine nota de plată să spunem că nu avem bani și că o va plăti cel ce va sta mâine la această masă. Sunt câteva măsuri care justifică creșterea costului zonei (în România, acesta a crescut chiar mai mult), și anume semnalele de întărire a politicii monetare a BCE și mixul politicii fiscale și monetare din SUA. Totuși, România plătește o primă suplimentară față de aceste țări, legată de necredibilitatea și nesustenabilitatea politicilor economice interne.” România este percepută ca fiind mai riscantă decât țările din jur, ceea ce a condus la un cost mai mare de finanțare, respectiv împrumuturi mai scumpe pentru stat și sectorul privat.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici a recunoscut că statul se confruntă, în unele situații, cu “costuri foarte mari, la atragerea de bani de pe piață, dar pune acest lucru “strict” pe seama declarațiilor politice făcute “fără temei”, (exemplu Darius Vâlcov, omul care conduce de fapt MFP). Ministrul Finanțelor mai susține că atunci “când întrebi sau lași să se înțeleagă că nu ar mai fi bani la stat, până la final de an, să asiguri exact ceea ce doare, pensia, salariul, veniturile populației, cel de pe piață, investitorul, în titluri de stat, deja are un semnal, vine cu un cost mai mare atunci când cumpără titluri de stat, îți face o ofertă mai scumpă.” Cu alte cuvinte, ministrul Finanțelor îi face vinovați de scumpirea costurilor cu bani împrumutați, pe cei care susțin, fac declarații - analiștii economici și politici, sau politicieni din partidele de opoziție - că se cheltuie foarte mult pentru satisfacerea cerințelor clientelei politice, fără a ține seama de veniturile de la buget și pentru a plăti salariile bugetarilor, pensiile și ajutoarele sociale, nu pe propriul guvern care cheltuie, în stil mare, pentru a-și păstra electoratul. Dacă la sfârșitul anului 2017, datoria publică a României a fost de 33,53 miliarde de euro, conform datelor oferite de BNR, în 2018 datoria externă a României a crescut cu 1,1 miliarde de euro, ajungând la peste 98 miliarde de euro, în timp ce deficitul de cont curent s-a înrăutățit, ajungând la 9,4 miliarde de euro. Și contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 9,416 miliarde euro, în perioada ianuarie-decembrie 2018, comparativ cu 15,97 miliarde de euro, în aceeași perioadă din 2017. “Pentru întregul an 2018, necesarul brut de finanțare, la nivel guvernamental, a fost de aproximativ 74 miliarde de lei, fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de -2,97% din PIB (aproximativ 27 miliarde de lei), precum și de volumul datoriei de refinanțare în anul 2018, în sumă de aproximativ 47 miliarde de lei.”

La începutul anului 2018, România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe piața externă de capital, prin intermediul a două emisiuni de obligațiuni, una de 750 milioane de euro, pe timp de 12 ani, iar a doua, de 1,25 miliarde de euro, pe timp de 20 de ani. În luna iulie s-a mai obținut de pe piețele internaționale încă 1,25 miliarde de dolari, într-o emisiune în valută, cu scadență de peste 30 de ani, cu o dobândă de 5,2% pe an.

Doamna prim-ministru a precizat că rectificarea bugetară din august 2018 a fost pozitivă, că unele ministere au primit bani în plus, iar altora care nu i-au cheltuit li s-au luat.

Creșterea veniturilor (încasărilor) la buget, cu peste 6 miliarde de lei, în cele șapte luni din 2018, au permis acordarea unor sume suplimentare de 850 milioane de lei, Ministerului Muncii, pentru asigurarea plății salariilor bugetarilor, pensiilor și ajutoarelor sociale, pe întregul an; Ministerul Sănătății a primit în plus 890 de milioane de lei, pentru cumpărarea de echipamente medicale, între care și incubatoare pentru copii; Ministerul Educației a primit în plus 178 milioane de lei, din care

s-au plătit bursele elevilor și s-a modernizat rețeaua școlară; Ministerul Agriculturii a primit 185 de milioane de lei, din care 110 milioane de lei pentru combaterea pestei porcine, inclusiv despăgubirea fermierilor care au pierderi prin sacrificarea porcilor; autorităților locale li s-au suplimentat fondurile cu 1,125 miliarde de lei, mai ales pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile; MAI a primit în plus 366,3 milioane de lei, din care 278 milioane de lei pentru securizarea granițelor; Ministerul Transporturilor, un plus de 170,5 milioane de lei etc.

Lucrările de infrastructură sunt în continuare neglijate, alocându-se sume doar pentru continuarea lucrărilor începute.

De la cine s-au luat bani. Ministerele Energiei și Economiei, de Externe, Cercetării, Administrația prezidențială, SRI, SIE, SPP. De fapt, ultimelor trei instituții li s-au tăiat și din bugetul pe 2019, zeci de milioane de lei, încât pe ultimele patru luni nu mai au bani de salarii.

Doamna prim-ministru ne-a mai informat că deficitul bugetar pe șase luni, din 2018, este de 15 miliarde de lei și că, la nivel de an, s-a încadrat în cota estimată de 2,97%, că PIB-ul pe 2018 este mai mare cu 37,1 miliarde de lei față de cât a fost în anul 2017, însumând 945 de miliarde de lei.

În concluzie, economia duduie, totul merge strună, populația să nu-i bage în seamă pe bârfitori, pe răuvoitori care prezic tot felul de probleme pentru țară și locuitorii ei, că nu sunt bani, că ne paște o nouă criză economică, pe cea politică o avem.

 

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval