ONISIFOR GHIBU, REFLECȚII CĂRTURĂREȘTI DESPRE MAREA UNIRE


Categorie: Istoric
|
26-02-2019
Nr: 17 (7.478)
|
Autor: FLORIN BENGEAN
|

În conștiința națiunii române, idealurile naționale se îmbinau organic cu cele sociale, democratice. Dovada elocventă a acestui fapt este și aceea că numeroase ziare și reviste, întreaga opinie publică progresistă din România își exprimau speranțe, după Marea Unire, în viitorul țării, în înnoirea și democratizarea neîntârziată a structurilor ei economico-sociale și politice. În acest sens, ziarul “Tribuna” nota că România trebuie clădită pe mai multă dreptate socială și pe mai multă iubire și solidaritate. Cuvintele cele mai emoționante, menite să evoce memoria sutelor de mii de români cunoscuți și anonimi care s-au jertfit pentru Marea Unire din 1918, au fost scrise însă de neobositul militant ardelean pentru cauza națională, cărturarul patriot Onisifor Ghibu, într-un articol tulburător intitulat “Veșnica pomenire”, apărut chiar la 1 Decembrie 1918. “Astăzi, când visurile de veacuri iau ființă dinaintea ochilor noștri, releva autorul, cuvine-se să aducem prinosul nostru de recunoștință tuturor acelora prin care s-a pregătit Marele Act, dar care astăzi nu mai sunt printre noi, cei vii, spre a se bucura de izbândirea visului lor”.

După ce evocă principalele momente ale luptei românilor împotriva împilării, pentru libertate și unitate națională, care timp de o mie de ani au suferit toate asupririle, toate umilirile, Onisifor Ghibu arată că este o datorie să ne amintim de toți aceștia, să ne aducem aminte de cei care au murit în revoluția de la 1784 și în cea de la 1848; de cei care și-au jertfit viața în Războiul Mondial, duși de convingerea că el va izbăvi neamul nostru. Este deosebit de semnificativ accentul pe care O. Ghibu îl pune pe lupta armată a întregului popor român în războiul de eliberare și unitate națională, pe marile victorii ale oștirii române de la Mărăști, Mărășești și Oituz, pe rezistența națională din Moldova, fără de care nu s-ar fi putut ajunge la marile acte istorice de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia.

De aceea, în articolul său, Onisifor Ghibu își îndeamnă compatrioții contemporani: “Să ne aducem aminte de soldații români care, în eroicul lor avânt de la 1916 și 1917, au murit pe câmpul de luptă. Veșnică pomenirea lor, de la generali până la soldații de rând”. Accentuând ideile sus menționate cu privire la rolul războiului de întregire în făurirea statului național unitar român, Onisifor Ghibu scria tulburător: “Viețile lor sunt pietrele de temelie pe care se ridică falnica clădire a României noastre de astăzi. Recunoștința unui neam întreg le acoperă mormintele și numele lor vor fi rostite din neam în neam, cu evlavie”.

Oraș al gloriei străbunilor, oraș al marilor dureri, Alba Iulia avea să devină, prin actul de la 1 Decembrie 1918, după jertfe de secole, altarul realizării marelui ideal al poporului român: unitatea politică. Convocarea adunării de la Alba Iulia a fost întâmpinată pretutindeni cu o nemărginită însuflețire. Toate consiliile județene și comunale s-au grăbit să lanseze apeluri și chemări locale, pentru a se asigura, dând urmare convocării oficiale, o participare care să reprezinte într-adevăr întregul popor român, toate localitățile și toate comunitățile sale de muncă, toate formele de viață și toate posibilitățile sale de manifestare. Un patos emoționant, cu înflăcărate accente patriotice, țâșnește impetuos din toate aceste chemări și îndemnuri.

Alba Iulia este cetatea neamului românesc, Alba Iulia, cetatea jertfei celor trei martiri ai neamului, Alba Iulia, al cărei pământ răsuna, la 1600, de zăngănitul armelor oștirii voievodului cu nume de arhanghel, Mihai Viteazul, sub a cărei glie dorm soldații Legiunii a XIII - a Gemina, ca și atâția eroi anonimi care

s-au jertfit în decursul veacurilor sub flamurile aceluiași drapel care chema la libertate și înfrățire. Cetatea străbună trăia la 1 Decembrie 1918 cea mai glorioasă zi a existenței sale, zi care a deschis calea spre noile zori de libertate a poporului român. Actul unirii este opera întregului popor român care a avut o comportare eroică și o voință de fier, înțelegând că numai prin unire și înfrățire se va putea realiza adevărata libertate, ideal de secole al poporului român.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval