CORIDORUL ROMÂNO-MAGHIAR DE TRANSPORT AL GAZELOR NATURALE RĂMÂNE DESTUL DE “ÎNTORTOCHEAT”

Distribuie pe:

Publicația ungară de economie “Világgzdaság”, citată de MTI, notează, în numărul său de luni, că planul de dezvoltare pe 10 ani al companiei ungare de transport de gaze “FGSZ Földgázszállító Zrt.” se concentrează pe realizarea coridorului româno-maghiar de transport al gazelor naturale (infrastructura conectată la conducta Szeged-Arad), astfel încât, începând din octombrie, capacitatea transportului de gaze dintre Ungaria și România va crește la 1,75 de miliarde de metri cubi pe an și va deveni posibil transportul bidirecțional.

Cea de-a doua fază va face posibil transportul a 4,4 miliarde de metri cubi anual, din gazele naturale de la Marea Neagră, și va primi undă verde în momentul în care jucătorii de pe piața economică vor contracta proporția așteptată a capacității de import româno-maghiară. La cererea comercianților, durata licitației corespunzătoare acestei capacități a fost prelungită până la 30 mai.

Între timp, compania ungară a început realizarea proiectului care vizează îmbunătățirea securității aprovizionării zonei de nord-est a Ungariei, proiect legat tot de coridorul de transport româno-maghiar, în așa fel încât să se pregătească pentru eventualele dificultăți care ar putea să apară în procesul de aprovizionare - notează publicația ungară, potrivit sursei citate.

De notat că, anul trecut, presa din România (hotnews.ro, qmagazine.ro) a relatat pe larg ceea ce numea “un război deschis româno-ungar”, atât în plan mediatic, cât și diplomatic, generat de interesele divergente ale României și Ungariei, în contextul în care gazele din Marea Neagră reprezintă o miză geostrategică importantă pentru țările din zonă.

În situația în care România, beneficiară de resurse importante, neputându-și asigura consumul în mod corespunzător, este obligată să apeleze la importuri din Rusia - deși explorarea gazelor din mare ne-ar permite să livrăm cantități substanțiale la export - Ungaria depinde de importuri în proporție de 80%, încât, conștiente de acest lucru, autoritățile din statul vecin au declanșat o campanie prin care vor să-și susțină interesele. În cadrul unei conferințe de presă susținute la București, reprezentanți de vârf ai transportatorului maghiar de gaze, FGSZ, s-au pronunțat în sensul că România nu are ce face cu întreaga producție de gaze din Marea Neagră și a lansat mesaje considerate provocatoare privind consumul din România și interconectarea prin conducta BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), după ce, cu un an înainte, Ungaria decisese, unilateral, să oprească BRUA pe teritoriul ei, să nu mai investească pentru interconectarea cu Austria, așa cum prevedea proiectul inițial, și să redirecționeze gazele către alte state din jur.

“Este pur și simplu prea mult pentru necesitatea internă a țării. Nu aveți petrochimie, nu puteți folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceți cu gazul? Îl ardeți, faceți un foc mare?”, a spus șeful FGSZ, referindu-se la România.

Pe de altă parte, ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, aflat în vizită la Washington, unde s-a întâlnit cu ministrul american al Energiei, Rick Perry, și cu oficiali ai marilor companii de energie, a criticat România pentru încălcarea angajamentelor internaționale în privința interconectării conductelor de gaze și asigurării reversibilității fluxurilor de gaz, afirmând că a sosit timpul pentru a se exercita presiuni internaționale sporite “asupra țărilor din regiune, care își încalcă angajamentele”, menționând România și Croația.

În urma unei licitații organizate în decembrie 2017, capacitatea de transport a gazelor prin BRUA a fost rezervată de către două companii din Ungaria, până în anul 2037.

În cadrul unei vizite efectuate la București, în februarie anul trecut, Péter Szijjártó a declarat că firmele maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cubi, a gazoductului BRUA, afirmație contrazisă de Ministerul Român de Externe, care precizează că “potrivit reglementărilor europene, nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicație exclusivă pentru o anume destinație sau o anume țară”.

Gazoductul, cu o lungime totală de 1.318 kilometri, urmează să conecteze Bulgaria, România, Ungaria și Austria. (sursa foto - qmagazine.ro)

 

Lasă un comentariu