LUMEA SE SCHIMBĂ! ROMÂNIA CE FACE? (II) VREM SĂ NE SCHIMBĂM SAU TREBUIE SĂ NE SCHIMBĂM

Distribuie pe:

Schimbarea lumii a devenit cea mai frecventă și mai facilă explicație pentru tot ceea ce ni se întâmplă de vreo zece ani încoace.

Verile nu mai sunt cum au fost, iar iernile nu mai seamănă cu „Iarna pe uliță" a lui Coșbuc. Ce să mai vorbim despre ploi și secetă!? Plouă în Sahara și este secetă în Suedia, se topesc ghețarii de la Polul Nord și ninge în toiul verii peste palmierii din Palma de Mallorca.

De la marea criză din 2007-2008 până în prezent, schimbarea a tot ceea ce credeam că va fi veșnic este considerată responsabilă pentru apariția unor mari probleme atât de natură economică, dar și politică. Impresia este că lumea s-a hotărât brusc să fie alta decât cea cu care ne-am obișnuit, să ne oblige la reevaluări și redefiniri ale principiilor și ale valorilor ce ne-au ghidat viața ani și ani la rând.

S-a creat o atmosferă de apăsare și de îngrijorare, s-a accentuat teama de noi crize, de războaie și de tot felul de alte catastrofe, fie ele naturale sau provocate de situații politice conflictuale. Este o stare de angoasă generalizată, un stres universal care colorează orizontul de așteptare al cetățeanului secolului XXI, din roz bombon în cel mai sumbru cenușiu.

Instituții internaționale importante, foruri academice prestigioase, personalități de renume mondial atenționează omenirea asupra iminentei schimbări și avertizează asupra efectelor malefice ale acesteia.

Unul dintre cei mai ascultați „diagnosticieni" ai economiei mondiale, „World Economic Forum-Davos", a prezis, într-o formă convingătoare prin acuratețea analizei, consecințele nefaste pe care le va avea schimbarea paradigmei economiei mondializate în următoarele decade:

„Drumul pe care îl parcurgem în prezent marchează o schimbare ce evidențiază cinci factori de risc. Primul este reprezentat de trendul descendent al creșterii economice combinat cu trendul ascendent al datoriei publice și marile mișcări migratorii. Consecința poate fi apariția unui climat favorabil declanșării unor noi crize cu efecte majore asupra accentuării inegalităților și decalajelor de dezvoltare. Al doilea este reprezentat de menținerea corupției și distribuirii inechitabile a profiturilor cu consecințe negative asupra credibilității la nivelul individului, a modelului capitalist și a pieței globale. Al treilea este reprezentat de tendința protecționistă de limitare a relațiilor multipolare, ceea ce conduce la restricționarea cadrului global de schimb și cooperare. Al patrulea este reprezentat de trecerea rapidă la cel de al patrulea stadiu al revoluției industriale, ceea ce va determina o nouă diviziune internațională a muncii nefavorabilă majorității țărilor, cu capacități insuficiente de finanțare a educației și activității de cercetare-dezvoltare. Al cincilea este reprezentat de apariția unui puternic curent de reafirmare a identității naționale care este subminată uneori de fenomenul globalizării. Consecința este apariția unor mișcări naționalist-populiste care, de multe ori, înlocuiesc rațiunea cu emoția în luarea deciziilor."

La mai puțin de un an de la avertismentul de la Davos a fost dat publicității un altul, nu mai puțin prestigios. Este Comunicatul final al celei de-a 18-a Consfătuiri de la Aix-en-Provence a celebrei organizații „Cercle des Economistes", sub președinția lui Jean-Hervé Lorenzi: „De câtva timp, un vânt rece, rău prevestitor, suflă asupra lumii, deseori tratat cu indiferență. Ca întotdeauna, istoria ne joacă feste, dezvăluindu-ne că ceea ce ni se părea etern nu este nimic altceva decât un scurt moment al existenței noastre. O multitudine de schimbări ne ia prin surprindere, deși ar fi trebuit deja să le cunoaștem. Sunt schimbări de ordin tehnologic și geostrategic. Cu sau fără voia noastră, participăm la construcția unei alte lumi, în care războaiele comerciale, destrămarea Uniunii Europene și invazia migratoare caracterizează noua structură globală asupra căreia giganții Net-ului încearcă să-și impună regulile și interesul. Aceste schimbări nu afectează doar creșterea economică, ci transformă lumea dintr-o comunitate stabilă într-una instabilă și periculoasă. Intrăm într-o perioadă în care vor exista multe și grave tensiuni, dar, din păcate, nu avem capacitatea de a le controla prin dialog și consens."

Din prezentarea acestor importante și autorizate opinii privind impactul schimbărilor majore ale perioadei pe care o parcurgem asupra ansamblului economiei mondiale, nu trebuie să lipsească nici aceea a oracolului Nouriel Roubini, devenit celebru prin modul în care a prevăzut, înaintea tuturor, declanșarea marii crize din 2007-2008. Într-un interviu din 10/07/2018 a afirmat că „marile schimbări structurale și geopolitice îmi dau certitudinea că vor fi în curând resimțite prin intrarea economiei globale într-o recesiune de lungă durată".

Desigur, toate aceste avertismente ar trebui să fie serios luate în seamă, dar ar trebui remarcat și faptul că lumea economică mondială a mai trecut prin ample și importante schimbări, însă niciodată nu au fost analizate și comentate atât de obsesiv ca în prezent.

Sunt, oare, elemente structurale mai speciale, este efectul reîntoarcerii la epoca Războiului Rece, sau doar o temă „la modă" a lumii academice și politice occidentale? Sunt schimbările previzionate într-adevăr de esență, sau doar de conjunctură? De ce ar merita aceste schimbări mai multă atenție și analiză decât cele din trecut?

(va urma)

 

Lasă un comentariu