MARTIE 1990: “POGROMUL DE LA TÂRGU-MUREȘ”, O ETAPĂ A RĂZBOAIELOR PSIHOLOGICE ȘI DE IMAGINE DUSE ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (2)


Categorie: Social
|
22-03-2019
Nr: 55 (7.516)
|
Autor: DORIN SUCIU
|

Motto: E important să știm ceea ce s-a întâmplat, dar și mai important este să știm de ce și cum s-a întâmplat...

Cum “profeția se realizează prin ea însăși” prin dezinformare și intoxicare

Într-o carte de referință - “1989 Dintr-o iarnă în alta... România în resorturile secrete ale istoriei”, ediția a II-a, Ed. Proema, Baia Mare, 2009, la paginile 45-49, Aurel I. Rogojan, fostul șef de cabinet al generalului Iulian Vlad, enumeră 11 note ale Direcției Securității Statului (DSS) transmise în perioada noiembrie-decembrie 1989. Am selectat, în ordine cronologică, cinci dintre ele:

MApN - Direcția Informații a Armatei - Telegrama 01577 1/09.11.1989 - “Ungaria acționează în scopul destabilizării situației politice interne din România, cu prioritate în Transilvania... Simultan cu provocarea unor demonstrații, (...) Ungaria are intenția să provoace incidente la graniță... care să degenereze într-un conflict militar... Acest scenariu se va realiza cu știrea URSS și cu sprijinul Austriei...”. (Nota aparține atașatului militar la Budapesta).

DSS nr. 00286/11.11.1989 - “După reuniunea la nivel înalt a NATO, care a avut loc la Bruxelles, Guvernul Olandei are în vedere ca, în relațiile cu România, să promoveze toate formele active de stimulare a propagandei negative și de susținere a acțiunilor protestare...”.

DSS nr. 00262/22.11.1989 - La Reuniunea de la Paris convocată din inițiativa președintelui Franței, François Mitterand, acesta a declarat că: “În contextul pozițiilor comune și a acțiunilor concertate ale SUA și URSS cu privire la România, se preconizează (...) crearea unei tensiuni interne destabilizatoare prin folosirea unei stări de nemulțumire și incitări în mediul minorității maghiare...”.

DSS nr. 00288/12.12.1989 - Declarația președintelui Franței, François Mitterand, la încheierea reuniunii la nivel înalt a CEE de la Strasbourg: “În problema unor provincii... nu trebuie să se omită existența divergențelor între Ungaria și România în chestiunea Transilvaniei... sau problema Basarabiei. (...) Franța și URSS trebuie să-și reia rolul de a asigura echilibrul în Europa...”.

DSS nr. 0610/12.12.1989 - “În mediile emigrației maghiare din Occident, dar și în cercurile guvernamentale de la Budapesta, se vehiculează ideea reanalizării în forurile internaționale a statutului actual al Transilvaniei, după ce etnicii unguri din România vor acționa pentru autonomie și întemeierea unui nou stat independent, suveran și neutru - Ardealul - sau pentru înglobarea Transilvaniei într-o federație...”.

Citind aceste note ale DSS, devine de înțeles de ce unii istorici și analiști avizați consideră că ceea ce s-a întâmplat atât înainte de anul 1989, cât și după aceea, reprezintă rezultatul unor acțiunile politice exercitate pe fondul unei campanii de așa-numită propagandă neagră. Exercitarea lor concertată s-a constituit într-un război psihologic și de imagine ostil statului național român, care a urmărit, prin crearea unui context politic și social încordat la maximum, destabilizarea României, pierderea credibilității sale, excluziunea politică și chiar dezmembrarea sa.

Istoricii Traian-Valentin Poncea și Aurel Rogojan sunt de părere că evenimentele din martie 1990 de la Târgu-Mureș ar trebui interpretate din perspectiva creării unor subversiuni care să provoace “stări de tensiune, compromiterea, izolarea, marginalizarea și atacul economic asupra României”, iar ulterior, “tot din acest unghi ar trebui receptate revendicările autonomist-separatiste (...) concepute a se suprapune sau chiar a înlocui organismele statului român”. (Traian-Valentin Poncea și Aurel Rogojan, Spionajul ungar în România, Editura ELION, București, 2006, p. 184)

Cel mai explicit este însă Virgil Măgureanu, primul director al Serviciului Român de Informații : “În legătură cu violențele de la Târgu-Mureș (...) să-l cităm și pe Caragiale: s-au făcut pregătiri intense la periferie (s.n.) pentru entuziasmul spontan din centru (...) și spun mai mult: au existat provocatori care au încins lucrurile (...) a fost una dintre tentativele fățișe, că altele au fost discrete, de a încerca, de a forța o incendiere la propriu și la figurat a atmosferei din Ardeal pentru ceea ce urma să se întâmple: desprinderea Transilvaniei de România. (Virgil Măgureanu în dialog cu Alex Mihai Stoenescu, De la regimul comunist la regimul Iliescu, Ed. RAO, 2008, p. 166).

Am coroborat opiniilor autorilor mai sus citați, ca și ale altora, cu multe date, unele inedite, pe care le voi prezenta pe parcurs. Concluzia care se conturează este aceea că declanșarea conflictului interetnic de la Târgu-Mureș a fost provocată de profesioniști în operații de subversiune exercitate prin intoxicare asupra factorilor de decizie la toate nivelurile și prin dezinformare asupra populației. Lor le-au căzut pradă atât românii, cât și maghiarii. Inițial a fost amorsat un război psihologic, iar mai apoi unul de imagine, folosindu-se tehnici de așa-numită propagandă neagră.

 (Va urma)

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval