AGRICULTURA, UN SECTOR DINAMIC AL ECONOMIEI!

Distribuie pe:

În anul 2018, sectorul agricol a înregistrat cele mai bune producții de după '90, în primul rând la grâu și porumb. Cele 40 de miliarde de lei adăugate la Produsul Intern Brut (reprezentând 5,3% din valoarea acestuia) confirmă aportul adus de agricultură la creșterea PIB-ului la nivel de țară. Alocarea de fonduri nerambursabile sporite, programele Ministerului Agriculturii au avut efectul scontat, demonstrând că se poate atunci când există investiții și interes în valorificarea lor cu răspundere.

Investițiile sporite au fost folosite în optimizarea fluxurilor de producție, prin utilizarea unor semințe performante, aplicând metode moderne de lucru, eficiente la întreținerea culturilor până la recoltarea mecanizată, monitorizate în multe cazuri prin satelit, sporind producțiile la cele mai bune cote de până acum.

Modernizarea agriculturii românești a făcut pași mari, concretizați în producții pe măsură. Urmarea, afacerile în acest sector important al economiei au crescut de la an la an: cu 20,7% în 2017 față de 2013, și cu 6,8% față de 2016 - la nivelul de 35 miliarde de lei, ca în 2018, să se ajungă la 40 miliarde de lei. Astfel, a crescut și interesul investitorilor pentru sectorul agricol, încât numărul firmelor a crescut cu peste 7% față de 2013, la 17.246. Cele mai importante afaceri din agricultura noastră sunt în județele Timiș, Călărași, Constanța, Buzău, Satu Mare și, bineînțeles, și în județul Mureș.

Și dacă anul 2018 a fost un an dificil în privința condițiilor climatice, producțiile obținute la grâu, porumb și floarea soarelui au bătut recordurile anterioare. Pierderi mai mari s-au înregistrat la rapiță și soia. Totuși, pe ansamblu, agricultura a înregistrat o creștere cu 8,5% față de anul 2017, ajungându-se, în anul trecut, la o creștere valorică în PIB de 40 miliarde de lei. Important de evidențiat e faptul că în agricultură domină capitalul românesc. Acest lucru este posibil și schimbării mentalității Ministerului Agriculturii și a fermierilor români în privința necesității asocierii și a colaborării pe lanțul alimentar, de la cea individuală la cea colectivă.

România, după anii '90, nu a stat deloc bine cu industria alimentară. A fost o perioadă în care, prin așa-zisa privatizare, au dispărut fabricile de prelucrare a legumelor și fructelor, de conserve, care se exportau cu succes în Vest. Exemplu negativ, de distrugere prin privatizare și demolare, este și Fabrica de conserve, din Târgu-Mureș, unde, înainte de '90, se produceau conserve din legume-fructe și din carne de cea mai bună calitate, solicitate la export în țările dezvoltate din Vest.

Noua industrie alimentară este în plină creștere, atât ca diversitate, cât și în privința calității produselor. În prezent, ponderea industriei agroalimentare în piața internă este de peste 11 miliarde de euro la nivel de an, depășind țări precum Polonia, Bulgaria sau Ungaria, până nu demult, care ne erau superioare în acest domeniu.

În continuare, în sectorul industriei alimentare se fac investiții

importante atât din bani europeni, cât și de către firme private. Ca urmare a creșterii rapide a industriei alimentare, în acest sector lucrează peste 180.000 de persoane, adică 11,6% din numărul total de angajați din industria românească și 2,1% din totalul forței de muncă din România, realizând circa 2,7% din valoarea totală a producției agricole.

Creșterea producției alimentare este o urmare firească a creșterii consumului de alimente pe cap de locuitor, cu un ritm mediu anual de 5,9%, pentru următorii trei ani, stimulând direct capitalul românesc care depășește 60% la nivel de sector.

Exporturile de produse alimentare s-au triplat. Valoarea adăugată în acest sector reprezentând aproape un sfert în totalul valorii adăugate a industriei prelucrătoare. De asemenea, în ultimii 10 ani exporturile de produse alimentare s-au triplat, cu perspective reale de creștere. La investițiile private, Guvernul a anunțat că va aloca sume importante spre sectorul de procesare al produselor agroalimentare, sume provenite atât din fonduri europene, cât și publice și parteneriate public-private, care vor conduce la creșterea producției procesate, diversificarea ofertei, promovarea brendurilor românești și valorificarea superioară a produselor agricole. Ca urmare, România își propune asigurarea consumului intern și să crească ponderea industriei de profil în balanța comercială cu produsele agroalimentare, încât acesta să ajungă pe ascendent constant.

Pentru anul 2019, Ministrul Agriculturii susține că va aloca fonduri pentru mai multe proiecte sectoriale. S-a lansat programul de achiziție de abatoare mobile și se intenționează dezvoltarea infrastructurii de comerț prin “Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA”, care vizează dezvoltarea dintre sectoarele zootehnic și cel vegetal. Se vor lansa programe de investiții pentru realizarea centrelor de colectare legume-fructe și carne și produse din carne. Un alt obiectiv important al Guvernului este să susțină produsele tradiționale românești recunoscute și protejate de Uniunea Europeană - 14 produse înregistrate la nivel european, până în anul 2020.

“Până în prezent avem cinci produse recunoscute la nivel european: Magiun de prune - Topoloveni - IGP, Salam de Sibiu - IGP, Telemeaua de Ibănești - DOP, Novac afumat din Țara Bârsei - IGP, și patru produse în curs de recunoaștere: Cârnații de Pleșcoi, Telemea de Sibiu, Cașcavalul de Săveni și Salata de icre de știucă. Alături de aceste produse, România are certificate peste 660 de produse tradiționale atestate, 146 de rețete consacrate și 75 de produse montane care să definească zonele din care provin și care să aducă aminte permanent consumatorului tradițiile locului și calitatea produsului”. (Sursa revista “Capital”)

Lasă un comentariu