ÎN EUROPA SE PRODUCE MULT, SE MĂNÂNCĂ, DE ASEMENEA, PREA MULT!


Categorie: Editorial
|
14-05-2019
Nr: 89 (7.550)
|
Autor: IOAN HUSAR
|

Într-un studiu publicat recent de Xavier Poux și Pierre-Marie Aubert se susține că e nevoie de mai multe pajiști și de mai puține culturi intensive pentru a hrăni Europa în mod durabil în anul 2050. Cum se poate ajunge aici: “Prin adoptarea unei agriculturi agro-ecologice bazată pe eliminarea îngrășămintelor chimice, reducerea culturilor intensive și o creștere a pajiștilor și a culturilor extensive. Astfel, Europa ar reuși să își hrănească în mod durabil cei 530 de miliarde de locuitori în anul 2050”, se susține în studiul publicat recent de AFP.

În acest studiu elaborat de Institutul pentru Dezvoltare Durabilă și Relații Internaționale (IDDRI), din subordinea Institutului pentru Studii Politice (IEP) din Paris, se subliniază că pentru a hrăni mai multe persoane într-o manieră mai echilibrată, reducând în prealabil emisiile de gaze cu efect de seră ale sectorului agricol cu 40% comparativ cu anul 2010, trebuie ca agricultura europeană “să producă mai bine cu mai puțin.” De asemenea, “studiul preconizează o reducere cu 10% până la 50% a randamentelor agricole actuale în funcție de culturi.”

Modelul elaborat de Institutul pentru Dezvoltare Durabilă și Relații Internaționale (IDDRI) ține cont de constrângerile climatice, mizele producției agricole și agroalimentare și prognozele de sănătate publică internațională. În schimb, cei doi autori ai studiului, Xavier Poux și Pierre-Marie Aubert, admit totuși că nu au analizat încă viabilitatea economică a sistemului lor pentru agricultură. Studiul arată că agricultura europeană și-a îmbunătățit eficiența în termeni de emisii de gaze cu efect de seră (care au scăzut cu 20% între 1990 și 2015), dar subliniază că sistemul actual, bazat pe utilizarea semnificativă a pesticidelor și îngrășămintelor chimice, “nu este unul durabil”, având în vedere degradarea alarmantă a biodiversității la care contribuie acest sistem.

Agricultura europeană trebuie să respecte obiectivele fixate în cadrul acordurilor internaționale cu privire la climă, modificând însă regimul alimentar actual al populațiilor care este “prea bogat și dezechilibrat” și care contribuie la creșterea cazurilor de afecțiuni (obezitate, diabet, maladii cardio-vasculare), se subliniază în studiul respectiv.

“Chiar producem mai mult în Europa, mâncăm de asemenea prea mult și în mod dezechilibrat comparativ cu recomandările nutriționale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), susțin autorii studiului.

Trecerea la o agricultură fără chimicale și care include o componentă importantă de pajiști permanente și alte infrastructuri agro-ecologice ar permite recuperarea biodiversității, cea a calității resurselor naturale și o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră”, se mai arată în studiul IDDRI.

De asemenea, reducerea culturilor intensive ar reduce, în special, animalele hrănite cu cereale, precum porcii sau păsările, ceea ce ar permite Europei să înceteze să mai importe peste 40 de milioane de tone de soia pe an și, de asemenea, să reducă presiunile asupra despăduririi, în special în America de Sud. De asemenea, studiul în discuție mai precizează că, în pofida reducerii randamentelor, un sector agro-ecologic european ar înregistra un excedent al producției non-consumat care ar putea fi valorizat la export grație calității sale (o creștere cu 20% a producției de lapte) și în cazul vinului. (Sursa Agerpres).

În ultimii ani, în România s-a extins producția obținută în sistem ecologic, mai ales în privința legumelor și fructelor obținute fără îngrășăminte chimice și pesticide. De asemenea, pe rafturile magazinelor, mai ales a celor mari, găsim lapte, produse lactate, ouă, inscripționate cu “bio”, și produse din carne (de pasăre, porc și bovină), care au pe etichetă simbolul “bio”. Ministerul Agriculturii stimulează cu fonduri producătorii de astfel de produse, mai ales în sectoarele de legume și fructe (roșii), lapte și produse din lapte, sectoare care și-au triplat suprafețele cultivate cu astfel de produse, cât și numărul de animale și păsări hrănite ecologic.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval