CCR: ÎN CAZUL LEGILOR ECONOMICO-FISCALE ȘI PRIVIND OPERAȚIUNILE DE LEASING TREBUIAU FĂCUTE STUDII DE IMPACT (MOTIVARE)


Categorie: Politic
|
16-05-2019
Nr: 91 (7.552)
|
Autor: AGERPRES
|

Curtea Constituțională a României (CCR) susține că trebuiau efectuate studii de impact în cazul adoptării Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing și a altor două legi fiscal-economice, lipsa lor făcând ca actele normative să fie neconstituționale în ansamblu.

“Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia arată că nu există nicio motivare și fundamentare reală a soluțiilor care au fost adoptate și că, în lipsa unui studiu de impact, a fost ignorat faptul că legiuitorul a instituit deja măsuri legislative suficiente pentru protecția consumatorului”, se arată în motivarea CCR.

Potrivit judecătorilor constituționali, “deși calificată de autorii obiecției de neconstituționalitate drept critică de natură extrinsecă, în jurisprudența Curții, lipsa studiilor de impact a fost considerată o critică de neconstituționalitate intrinsecă, în sensul că reperul de constituționalitate nu îl constituie numai lipsa studiilor de impact, ci aceasta se coroborează cu natura și importanța soluțiilor legislative reglementate în corpul legii”.

“Astfel, cu privire la susținerile privind inexistența avizului CES, Curtea reține că acestea sunt întemeiate, deoarece, din consultarea fișei legislative a legii criticate, rezultă că acesta nu a fost solicitat, aspect certificat și de Adresa secretarului general al Senatului înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1283 din 22 februarie 2019”, se explică în motivare.

Curtea Constituțională a României a admis, în 13 martie, sesizarea PNL și USR cu privire la proiectele de legi referitoare la contractele de credit, operațiunile de leasing și relațiile financiare în domeniul bancar, stabilind că acestea sunt neconstituționale.

Cele trei legi sesizate la CCR de PNL și USR sunt Legea pentru completarea OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și pentru completarea articolul 120 din OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și Legea pentru completarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Semnatarii susțineau în sesizare că cele trei legi sunt “în mod vădit neconstituționale, în ansamblul lor, întrucât au fost adoptate prin încălcarea procedurii legislative, respectiv fără consultarea obligatorie a Consiliului Economic și Social și obținerea avizului acestui for”.

Potrivit sesizării, la adoptarea acestor legi au fost încălcate rigori elementare de reglementare în privința justificării normelor propuse spre adoptare ori corelarea acestora cu reglementări aflate deja în legislația în vigoare, în mod deosebit cu cele aflate în contradicție.

Între argumentele de neconstituționalitate se numără plafonarea dobânzilor pentru credite ipotecare sau imobiliare, fără a se putea distinge la ce bază se raportează aceasta.

“Totodată, reglementarea propusă înfrânge principiile constituționale referitoare la libertatea economică, libertatea contractuală, libera concurență, dreptul la proprietate privată și economia liberă de piață. În mod efectiv este încălcată Directiva UE 1993/13 în materia protecției consumatorilor, care sancționează clauzele abuzive în contractele dintre consumatori și profesioniști. De asemenea, soluțiile juridice promovate sunt de natură a genera situații absurde în care chiar consumatorii creditelor riscă să fie prejudiciați în urma mecanismului financiar introdus prin modificările legislative, respectiv de a fi puși în situația de a rambursa integral valoarea creditului înainte de scadență”, se susține în sesizare.

PNL și USR mai afirmau că în cazul contractelor de leasing este afectat dreptul de proprietate al persoanei care deține bunul dat în folosință unei alte persoane, întrucât este eliminat caracterul executoriu al contractului încheiat și, implicit, posibilitatea recuperării bunului asupra căruia deține dreptul de proprietate.

“În plus, este instituit un regim discriminatoriu, împotriva reglementărilor constituționale, în cadrul aceleiași categorii de persoane fizice/juridice care sunt titulari ai unor creanțe. Astfel, este restrâns fără nicio rațiune dreptul de a recupera creanța dobândită prin cesiune de la o instituție de credit cedentă, fiind impus un regim juridic al proprietății asupra creanței diferit de la un titular la altul, în funcție de modul de dobândire a respectivei creanțe”, mai arăta PNL.

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval