ACTUALITATEA DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC


Categorie: Editorial
|
16-07-2019
Nr: 133 (7.594)
|
Autor: IOAN HUSAR
|

Datele emise de Institutul Național de Statistică arată că în anul școlar-universitar 2018-2019 numărul elevilor și studenților din sistemul național de educație a fost de 3,547 milioane, în scădere cu 31.300, comparativ cu 2017-2018. În schimb, numărul absolvenților s-a situat la 501.800, în creștere cu 0,8%, la nivel comparativ. “Potrivit statisticii, în anul școlar-universitar 2018-2019, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (46,6%), în timp ce aproximativ o treime în învățământul liceal și cel antepreșcolar și preșcolar (17,8%) și respectiv (15,4%).

Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, 50% au fost elevi și studenți de sex masculin, iar 72% au studiat în mediul urban.

La nivel comparativ cu anul școlar-universitar anterior, în învățământul antepreșcolar și preșcolar, învățământul postliceal și învățământul profesional au fost înscriși 90.500 de elevi, acesta rămânând în continuare la nivelul educațional cel mai puțin reprezentativ în totalul populației școlare (2,5%), urmat de învățământul postliceal și de maiștri, cu 92.400 elevi (2,6% din totalul populației școlare)”.

În schimb, învățământul primar și gimnazial, precum și cel liceal, au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2018-2019 față de cel anterior (-24.300, respectiv -8.000).

Conform datelor statistice, unitățile de învățământ care au funcționat în anul școlar-universitar 2018-2019 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (57%), liceal (21,1%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (17,1%). În cea mai mare parte (95,1%), populația școlară a fost cuprinsă în unitățile școlare private. Cele mai reduse ponderi ale elevilor-studenților înscriși în unitățile din învățământul public s-au regăsit în învățământul superior (87,7%), respectiv postliceal (53,9%). Cel mai ridicat nivel al gradului de cuprindere în învățământ a elevilor este din grupa de vârstă 6-10 ani (89,1%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de învățământ.

În învățământul universitar din anii 2018-2019 au fost înscriși 533.700 de studenți, din care 54,5% au fost fete. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele de afaceri, administrație și drept (24% din totalul studenților), respectiv de inginerie, prelucrare și construcții (20,9% din totalul studenților). Cei mai mulți studenți în anii 2018-2019 au fost în regiunile Nord-Est, urmată de București-Ilfov. În învățământul primar și gimnazial, distribuția elevilor pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale, ponderea cea mai ridicată s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial în regiunea Sud-Muntenia (54,2%), iar în învățământul superior a fost în regiunea București-Ilfov (33,9%). În schimb, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal și de maiștri din regiunile Centru (1,9%), precum și din Nord-Est și București-Ilfov (câte 2%). Ponderea băieților, de 51,1%, este mai mare cu 2,2% decât a fetelor. Absolvenții de gimnaziu din mediul urban reprezintă 55,1% din totalul absolvenților din acest nivel, cu ponderi mai mari ale absolvenților, în profil teritorial, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, în mediul rural (58,7%, respectiv 56,6%).

În învățământul liceal, statistica arată că aproximativ jumătate din elevi au urmat cursurile filierei teoretice (51,9% din total), 39,8% pe cea tehnologică, iar 8,3% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională. La nivelul liceal, la finalul anului școlar 2018-2019, dintre cei peste 136.000 de elevi care au dat examenul de Bacalaureat, 86.794 au reușit să-l treacă, iar 177 au obținut media generală de 10, față de 104 în anul trecut. În județul Mureș, rata de promovare a examenului de Bacalaureat este de 62,39%, conform datelor Inspectoratului Școlar Județean Mureș. Media de 10 este obținută de un singur elev, Purcar David, de la Colegiul Național “Unirea” din Târgu-Mureș.

Învățământul profesional a fost absolvit de 23.300 de elevi, din care 97,3% au urmat cursurile unităților școlare din sectorul public, iar 2,7% din cel privat. Învățământul postliceal și de maiștri a fost absolvit de 31.000 de elevi, din care 62,7% în unitățile sectorului public, iar peste o treime (37,3%) în cel privat.

În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost de 126.300, dintre care 59,1% au fost studente. Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au urmat cursurile facultăților cu profil de afaceri, administrație și drept (26,7%), inginerie, prelucrare și construcții (17,1%), respectiv sănătate și asistență socială (13,4%).

Din datele Institutului Național de Statistică rezultă că, în anul școlar-universitar 2018-2019, personalul didactic număra 234.600 de persoane. Raportul mediu dintre cadrele didactice, elevi și studenți a fost de 1 la 15. Personalul didactic era preponderent feminin (78%).

Numărul absolvenților din anul școlar-universitar 2017-2018 aparținând nivelelor educaționale gimnazial, liceal, profesional și de maiștri, respectiv superior (licență, masterat și doctorat, cursuri postuniversitare și programe post doctorale de cercetare avansată) au fost de 501.800 de elevi și studenți. Învățământul gimnazial a fost absolvit de 172.600 de elevi, cei mai mulți în regiunea Nord-Est (19,8%), se mai arată în statistica emisă de INS.

Din păcate, învățământul românesc a fost și este neglijat de guvernanți. Clădirile școlilor din foarte multe localități sunt degradate, neavând utilitățile atât de necesare pentru elevi (grupuri sociale). Lipsesc manualele și materialul didactic. Școlile din mediul rural sunt cele mai vitregite din toate punctele de vedere. Mai nou, s-au tăiat fondurile pentru transportul elevilor din satele aflate la distanță de zeci de kilometri de centrele în care se află școlile. Urmarea, va crește și mai mult abandonul școlar și așa alarmant de mare. Ideea de a da 10 lei elevilor pentru a-i determina să nu abandoneze școala este cea mai umilitoare găselniță a Ministerului Educației Naționale, mai ales pentru copiii care locuiesc la zeci de kilometri de școala la care trebuie să meargă pe jos prin noroi, zăpadă. La degradarea învățământului românesc au contribuit și miniștri (de ordinul zecilor perindați, în ultimii 30 de ani, pe la MEN), fiecare cu reforma lui producând haos. Astfel, elevii și cadrele didactice sunt complet dezorientați, mai ales de schimbarea programei școlare de la o lună la alta, cum s-a întâmplat și recent cu testele de verificare a cunoștințelor și cu examenul de la Bacalaureat.

Ce se va întâmpla cu sistemul de învățământ, care nu are nimic comun cu cerințele actuale de forță de muncă la nivelul cerințelor pieței? Poate va aduce ceva nou, la nivelul secolului XXI, următorul ministru, pentru că cel actual se zvonește că va pleca în curând, care, de fapt, a bramburit și mai mult sistemul decât înaintașii lui.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval