LUMEA SE SCHIMBĂ! ROMÂNIA CE FACE? (LXXI) DE LA WASHINGTON LA BEIJING?

Distribuie pe:

Ce face sau ce ar trebui să facă România în contextul schimbărilor pe care le-ar provoca acțiunile duse de China pe linia implementării obiectivelor BRI?

Parafrazând un cunoscut film, am putea spune că economia românească este prea mică pentru un război atât de mare.

Într-adevăr, nu ne putem compara cu giganții economiei mondiale și nici nu putem să pretindem că am putea avea un rol de luat în seamă vis-a-vis de modul în care se desfășoară războiul comercial între SUA și China, dar nici nu putem ignora posibilitatea de a deveni o victimă colaterală.

De fapt, este o posibilitate reală, deoarece dezechilibrele interne, macroeconomice și structurale ale economiei românești amplifică vulnerabilitatea României față de un război comercial.

Consecințele se vor vedea prin reducerea tranzacțiilor comerciale la nivel global, reducerea activității de investiții la nivel global și, evident, prin încetinirea creșterii economice globale, putându-se ajunge chiar și la recesiune în unele țări.

România este vulnerabilă în măsura în care partenerii noștri comerciali europeni (Germania, Italia, etc.) ar putea fi afectați de măsurile luate de SUA. O reducere a exporturilor noastre ar avea efecte în lanț în economie, inclusiv în deteriorarea echilibrului bugetar. Piețele financiare vor fi puternic tulburate și costurile noastre de împrumut pot crește.

Principala vulnerabilitate a economiei României este, însă, una internă și se numește competitivitate.

“Nu suntem suficient de competitivi, pentru că nu am investit în infrastructură, pentru că perpetuăm o legislație ineficientă și o lipsă de stabilitate în domenii cheie precum cel al fiscalității, pentru că avem o birocrație prea puternică și nu reușim să impunem eficient regulile, pentru că nu acordăm un sprijin real pentru cercetare și inovație și, în general, pentru că ducem lipsa unei viziuni strategice reale privind viitorul economiei”.

Una dintre problemele mult discutate în ultimii zece ani este aceea a relațiilor economice pe care România le-ar putea avea cu China.

Paradoxal, vecinii noștri, colegi cu noi în vechiul sistem socialist al economiilor centralizate, nu au această problemă. Nici în Polonia, nici în Cehia, Bulgaria sau Ungaria nu se discută dacă Uniunea Europeană “dă voie” să se extindă relațiile economice cu China și nici dacă ar trebui să se țină seama de faptul că societatea chineză nu este chiar “în regulă” din punctul de vedere al democrației și al libertăților individuale. Toate celelalte țări foste socialiste, membre UE, sunt înaintea noastră în ceea ce privește volumul investițiilor chineze, care au înregistrat și pe ansamblul Uniunii Europene o creștere spectaculoasă după anul 2000.

Conform Raportului M&A Emerging Europe 2017/2018, China a devenit cel mai mare investitor străin din Europa Centrală și de Est (ECE, inclusiv Rusia), după o creștere a investițiilor sale în 2017 cu 78%, până la 7,7 miliarde de euro și de 96% în 2016.

Statele Unite au rămas primul investitor ca volum, cu 92 de tranzacții în 2017. Numărul total de contracte de fuziuni și achiziții (M&A) a fost mai mare de 2.000.

Totalul tranzacțiilor din 2017 în ECE (2.113) este cu 6% mai mare față de 2016, iar valoarea tranzacțiilor a ajuns la 71,5 miliarde de euro, un declin față de 2016, dar cu mult peste valorile din 2014 și 2015.

Raportul remarcă progresul României, unde numărul tranzacțiilor a crescut cu 12,5%, iar valoarea acestora a crescut cu 64%, până la 3,2 miliarde de euro.

Cea mai importantă tranzacție (și singura din TOP 20) este preluarea A&D Pharma Holdings de către Penta Investments, pentru 350 de milioane de euro.

Potrivit raportului, în 2017 s-au mai evidențiat:

* Ucraina - în pofida tensiunilor din estul țării, s-a înregistrat o creștere cu 67% a activității de fuziuni și achiziții;

* Ungaria a înregistrat cea mai mare creștere (126%), în valoare totală de 2,7 miliarde de euro;

* Rusia, cea mai mare țară din regiune, a avut cele mai înalte niveluri de activitate în 2017, cu 671 de tranzacții, în valoare de 36,7 miliarde de euro;

* Polonia a avut ca rezultat o piață puternică a tranzacțiilor, cu o creștere de 3% a volumului de tranzacții (288).

În întreaga regiune, cel mai activ sector a fost cel imobiliar și de construcții, cu un total de 390 de tranzacții, în valoare de 16,9 miliarde de euro, urmat de cel productiv (Manufacturing) și apoi de cel tehnologic. Polonia a fost cea mai activă piață pentru noile listări la bursa de valori, cu un IPO în valoare totală de aproape 1,8 miliarde de euro.

(Va urma)

Lasă un comentariu