ROMÂNIA A PRIMIT O PALMĂ ZDRAVĂNĂ DE LA UE. CONSECINȚELE POT AFECTA ÎNTREAGA EUROPĂ DE EST


Categorie: Editorial
|
27-09-2019
Nr: 184 (7.645)
|
Autor: ILEANA SANDU
|

În 2011, UDMR, Uniunea Federativă a Naționalităților Europene - FUEN și Tineretul Naționalităților Europene au inițiat un proiect civic european - MinoritySafePack - one million signatures for diversity in Europe (Pachet de Protecție pentru Minorități - un milion de semnături pentru diversitate în Europa), susținut de Budapesta și vizând, în principiu, diversificarea și întărirea drepturilor minorităților etnice autohtone în cadrul Uniunii Europene.

Motivul care a stat la baza acestui demers l-a constituit faptul că - au susținut inițiatorii - “mecanismele Consiliului Europei nu au forța coercitivă necesară pentru a impune statelor membre obligația de a respecta recomandările acestuia în materie de drepturi minoritare”, astfel încât legislația Uniunii Europene ar trebui să conțină un capitol special, dedicat acestei chestiuni, în domenii precum: învățământ, cultură, drepturi lingvistice, politică regională, reprezentare europeană, reglementarea nediscriminării, sprijin acordat organizațiilor minorităților naționale ș.a.

Grație campaniei extrem de intense promovate de UDMR pentru susținerea MinoritySafePack, în România au fost strânse peste 300.000 de semnături, ceea ce, potrivit liderului UDMR, Kelemen Hunor (sursa - udmr.ro), reprezintă un rezultat remarcabil, plasând România pe locul al doilea în clasamentul țărilor semnatare, și chiar pe primul loc, dacă se are în vedere dimensiunea comunității în raport cu numărul de semnături. Rezultate deosebite s-au înregistrat în județele Mureș (peste 50.000 de semnături), Covasna, Bihor, Sălaj, regiunea Ciuc. La adunarea milionului de semnături au contribuit organizații ale minorităților din Ungaria și din zonele locuite de maghiari în Bazinul Carpatic, precum Partidul Comunității Maghiare din Slovacia, Uniunea Maghiarilor din Voivodina și Uniunea Rákóczi din Ungaria. Rezultatul final a fost apreciat de liderul UDMR drept un succes al comunității maghiare, întrucât “cauza minorităților naționale autohtone, a comunității maghiare, a fost adusă în atenția forurilor europene”:

“Este un moment istoric pentru noi. Niciodată în istoria Europei nu a existat un pas atât de important și bine definit, care să ducă la elaborarea unei legi care să protejeze minoritățile naționale autohtone. Mulți au avut îndoieli, au fost neîncrezători în proiectul nostru, poate chiar au dorit să nu reușim, au căutat să împiedice prin orice mijloace succesul acestei inițiative. Însă cu sprijinul a 1,2 milioane de susținători, minoritățile naționale autohtone au reușit să depășească un zid, au reușit să învingă slăbiciunea, neîncrederea, au dovedit că există o comunitate puternică, o comunitate care dorește protecția europeană a drepturilor sale (...). Urmează lobby-ul politic în cadrul instituțiilor UE “, a subliniat președintele Uniunii.

Campania de strângere a semnăturilor s-a bucurat de implicarea directă a premierului ungar, Viktor Orban, îndemnurile sale nelăsând niciun dubiu că, în realitate, proiectul vizează exclusiv drepturile comunităților maghiare din afara granițelor Ungariei. Într-o postare pe pagina sa de socializare (sursa - abouthungary.hu), Orban se exprimă fără echivoc: “Vă îndemn să vă mobilizați și să susțineți drepturile maghiarilor care trăiesc dincolo de granițele noastre, semnând inițiativa Minority SafePack, prin care putem proteja drepturile ungurilor de dincolo de hotare”. La rândul său, liderul grupului parlamentar FIDESZ, Gergely Gulyás, a întărit spusele premierului, afirmând că inițiativa este o expresie a principiului potrivit căruia “fiecare maghiar este răspunzător față de fiecare alt maghiar” și că protecția comunităților etnice este “o cauză națională, indiferent de politicile de partid”, iar concentrarea UE asupra “minorităților naționale autohtone” este “crucială pentru comunitățile etnice maghiare”.

“Foaia de parcurs” a inițiativei a avut o istorie zbuciumată, “parcurgând” un drum întortocheat.

Pe scurt: în 2013, inițiativa a fost depusă la Comisia Europeană, solicitanții invitând UE “să îmbunătățească protecția persoanelor care aparțin unor minorități naționale și lingvistice și să consolideze diversitatea culturală și lingvistică în UE prin adoptarea unei serii de acte normative”.

Printr-o decizie adoptată în același an, Comisia Europeană a refuzat să înregistreze propunerea, pe motiv că aceasta “se află în mod vădit în afara sferei sale de competență”, deoarece problemele solicitate trebuie rezolvate de autoritățile statelor membre, iar Tratatele Uniunii Europene nu oferă bază juridică pentru a legifera în domeniul drepturilor minorităților naționale.

Organizatorii s-au adresat, imediat, Tribunalului Uniunii Europene, contestând decizia Comisiei, însă instanța a anulat documentul, invocând neîndeplinirea de către Comisie a obligației de a-l motiva. Pe parcursul procesului, mai precis, în 2014, România și Slovacia s-au raliat poziției Comisiei, în timp ce Ungaria, evident, s-a pronunțat în favoarea inițiatorilor.

(Decizia Executivului de la București - condus, la vremea aceea, de Victor Ponta - de a se alătura CE într-o cauză susținută de UDMR a dus, de fapt, la demisia lui Kelemen Hunor din funcțiile de vicepremier și ministru al culturii, creând tensiuni în coaliția de la guvernare.)

În urma hotărârii Tribunalului, Comisia a decis, totuși, în 2017, să înregistreze parțial inițiativa cetățenească, păstrând 9 din cele 11 măsuri propuse.

În această situație, România s-a adresat Tribunalului UE, solicitând anularea deciziei CE, reiterând faptul că aceasta a comis o eroare de apreciere atunci când a decis că propunerile de acte juridice depășesc sfera de competență a Comisiei și că motivarea hotărârii este insuficientă.

Marți, 24 septembrie, instanța de la Luxemburg a respins acțiunea introdusă de România, motivând, printre altele, că propunerile din MinoritySafePack “sunt menite să contribuie, pe de o parte, la asigurarea respectării drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, și, pe de altă parte, la respectarea și la promovarea diversității culturale și lingvistice în UE, obiectiv urmărit de Uniune”. Cu alte cuvinte, fie și parțial, MinoritySafePack a primit undă verde din partea UE, Comisia Europeană fiind abilitată să emită acte în domeniul protecției minorităților, în sensul dorit de inițiatorii proiectului. Fără îndoială, aceștia vor profita de succesul obținut, presând CE și alte instituții europene să emită reglementări comunitare, având ca scop declarat consolidarea poziției Ungariei în zonă.

Împotriva deciziei Tribunalului, România poate declara recurs la Curtea de Justiție a UE, numai pentru motive de drept, în termen de două luni și zece zile de la comunicarea acesteia, se menționează în comunicatul de presă dat publicității de Tribunalul UE.

În ce o privește, România are toate motivele să se folosească de calea de atac împotriva unei decizii care nu numai că încalcă principiul egalității suverane a statelor (fapt recunoscut, inițial, și de CE), dar ignoră și realitatea că “minoritățile naționale autohtone” de pe teritoriu Uniunii nu înseamnă doar maghiarii de dincolo de granițe - vezi exemplul Belgradului, care refuză să acorde vlahilor timoceni dreptul de a vorbi limba maternă, al Sofiei, care nu se prea sinchisește să respecte statutul minorităților românești din Timocul bulgăresc, al Kievului, care, odată cu adoptarea legii privind funcționarea limbii ucrainiene ca limbă de stat, amplifică procesul de ucrainizare forțată al minorității românești din Ucraina, dar și al pompos intitulatei “autoguvernări a românilor din Ungaria”, în baza căreia, în guvernul și în parlamentul de la Budapesta nu există picior de român. Și exemplele ar putea continua, minoritățile naționale autohtone fiind prezente în 28 de state membre UE, numărând, în total, 60 de milioane de persoane.

...Un succes al României la Curtea de Justiție a UE ar fi în avantajul nu doar al Bucureștiului, ci al întregii Europe de Est, ale cărei “minorități autohtone” nu se bucură nici pe departe de drepturile comunităților maghiare din Bazinul Carpatic, dar, din păcate, după cum se mișcă lucrurile în noua “construcție europeană”, prevedem un insucces de răsunet, care va fi aplaudat, prostește, chiar de unii care vor avea parte de el.

 

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval