MUZEUL DE ARHEOLOGIE ȘI ISTORIE DIN CETATEA TÂRGU-MUREȘ VĂ INVITĂ... “LA MASA CĂLUGĂRILOR” - MĂRTURII DESPRE VIAȚA ȘI HRANA MONAHILOR DIN EVUL MEDIU


Categorie: Istoric
|
06-11-2019
Nr: 212 (7.673)
|
Autor: 
|

Cum au apărut ordinele călugărești, ce rol au avut în societate, ce mâncau călugării și care erau cărțile de bucate după care se hrăneau, cât vin era recomandat să consume pe zi și ce îndeletniciri aveau oamenii din mănăstiri aflăm din expoziția “La masa călugărilor”, deschisă la Muzeul de Arheologie și Istorie din Cetatea din Târgu-Mureș de Muzeul Județean Mureș, în parteneriat cu Muzeul Maghiar al Comerțului și Turismului din Budapesta.

Pe lângă partea de istorie referitoare la înființarea ordinelor călugărești din Europa, expoziția prezintă diverse obiecte, începând cu uneltele agricole, articolele de bucătărie și de farmacie, obiecte de cult sau cărți de bucate, inclusiv o carte de rețete din 1660, scrisă de mână, care conține meniuri pentru zilele anului, pentru prânz și cină, sau colecții de ierbare cu plante medicinale din secolul XVI.

“Expoziția reflectează asupra unui fenomen european aparte, și anume ordinele călugărești care au influențat substanțial evoluția culturii europene. Dacă analizăm mai în detaliu putem spune că le mulțumim pentru cultura europeană existentă. Valorile europene s-au născut datorită acestor comunități foarte hotărâte, care urmau niște valori universale pentru om. Erau comunități care, într-o lume incertă cu războaie, foamete, au însemnat o stabilitate și puncte de recreere pentru om. Cei care decideau să se retragă în mănăstiri renunțau la viața laică, la viața de zi cu zi, și alegeau o viață austeră, pentru că aceasta era una dintre cerințele vieții călugărești: sărăcia. Asta nu însemna că nu aveau ce să mănânce, dar nu urmau lucruri omenești. Mai era castitatea și bunătatea, acestea erau cele trei cerințe majore care se regăsesc la ordinele călugărești (…)”, a declarat Soos Zoltan, directorul Muzeului Județean Mureș.

Aflăm din expoziție că între secolele VI și XI, ordinele călugărești sunt focarele științei și învățăturii din Europa, iar cele mai importante studii și cercetări se fac în cadrul mănăstirilor, evident influențate de ideologia creștină. La fel și industria, tehnologia se transmit prin ordinele călugărești, ele sunt un fel de instituții academice, biblioteci care stochează informații de milenii, pe care le transmit apoi generațiilor de călugări și devin astfel un motor al evoluției europene.

“Din secolul XII putem vorbi despre o stabilitate mai mare în Europa și aceste ordine călugărești treptat își schimbă modul de activitate și domeniul (...) Nu numai științific și educațional sunt foarte importante, dar au un rol hotărâtor în civilizarea Europei. Toate înseamnă organizare și mulți bani. Aveau bani, aveau specialiști, inclusiv care se pricepeau la administrație. În Transilvania, regele Ungariei a dat foarte multe privilegii ordinelor călugărești pentru a organiza agricultura, pentru că își dădea seama că o zonă productivă însemna de 10-20 de ori venituri mai mari pentru vistieriile Ungariei sau nobiliare. Cu timpul, ele s-au extins și au avut domenii imense, aproape o treime din Europa, poate chiar mai mult. La sfârșitul Evului Mediu erau în proprietate bisericească. Este unul dintre motivele reformei religioase și nu numai, dar și unul dintre pretextele de acaparare a acestor proprietăți imense, care altfel sunt imposibil de obținut, fiindcă biserica nu vinde niciodată terenuri”, a precizat directorul Muzeului Județean Mureș.

La fel ca și în alte părți ale Europei, nici călugării din Târgu-Mureș nu o duceau rău din punct de vedere al alimentației, acest fapt fiind evidențiat în timpul unei cercetări de peste 15 ani, efectuată la Mănăstirea Franciscană din Târgu-Mureș. Astfel s-a putut stabili cum trăiau acești călugări și faptul că aveau o dietă bogată în proteine și foarte diversificată, comparativ cu oamenii de rând.

“La Mănăstirea Franciscană s-au descoperit foarte multe fragmente, elemente și rămășițe care ne zic cum trăiau acești călugări și ce mâncau. Pe lângă austeritatea asumată, aveau un regim alimentar foarte bun. Față de clasele mai sărace din orașe aveau de toate, mâncare bogată în proteine și diversificată, pentru că aveau mai multe ferme, mai mulți donatori, heleșteie, ferme de animale și, evident, aveau terenuri pe care le lucrau. La săpăturile de la Târgu-Mureș am identificat foarte multe oase de animale, de pești, coji de ouă și animale, ovine, mai puțin porci și vaci. Aveau un meniu diversificat și asta se poate observa și la viața îndelungată a călugărilor, față de media de viață - călugării de multe ori ajung la 60-90 de ani, ca urmare a nutriției. De altfel, și în cazul mormintelor descoperite observăm că acești călugări au avut mai multe boli. Bolile erau prezente, dar ei aveau un sistem imunitar mai puternic. Aveau un regim strict de a mânca, de trei ori pe zi, în afara perioadelor de post, care erau foarte stricte și trebuiau ținute. Era considerată purificare spirituală. Atunci consumau peștele, considerat hrană care se poate mânca în aceste posturi, dar erau cazuri când țineau și post numai cu apă. Pe lângă asta, aveau prescris, din regula benedictină, jumătate de litru de vin pe zi. La prima vedere poate să pară un fel de ciudățenie sau alcoolism, dar trebuie știut că vinul medieval era mult mai diluat, iar apa din fântâni nu era întotdeauna potabilă în cazul secetei și vinul era un lichid care își păstra calitatea și un an. În nordul Europei se producea berea din miere sau din grâu, dar asta nu pentru a se consuma alcool, ci pentru o viață sănătoasă, fiindcă se știe că vinurile au o influență benefică asupra sistemului vascular, dacă nu se comit abuzuri”, a spus Soos.

Din expoziția din Cetatea Târgu-Mureș mai aflăm că și astăzi în Europa Occidentală sunt multe mănăstiri specializate în producția cașului, a berii și că acestea sunt cele mai bune și mai scumpe produse, la fel ca vinul, uleiul de măsline sau boia.

În expoziție este prezentată hrana călugărilor pe tot parcursul Evului Mediu până în zilele noastre, cum evoluează, dar și care sunt meseriile care se păstrează. De aici aflăm că în România există o mănăstire medievală care a supraviețuit, la Șumuleu Ciuc, unde se produce un fel de bitter, pe baza unor rețete medicale foarte vechi, fiindcă în vechime se cunoșteau efectele vindecătoare ale plantelor medicinale.

La Târgu-Mureș este expusă și o carte de bucate, care a fost scrisă prima dată la Mănăstirea Șumuleu Ciuc, în 693, de un autor anonim, care menționează în prefață că “servește mai ales pentru ordinele religioase, care deseori duc lipsa bucătarilor, pe ei îi instruiește cum trebuie făcute două sau trei feluri de mâncare”.

Printre piesele expuse în muzeu se regăsesc butoiașe de vin pentru masă, diferite ambalaje pentru licorile produse de mănăstiri, inclusiv cele alcoolice, etichete de vin ale diferitelor ordine etc.

Pe lângă poveștile legate de anumite soiuri de struguri, în expoziția de la Târgu-Mureș mai există și numeroase pahare și cupe pentru bere și un basorelief al Sfântului Florian, considerat patronul berarilor, fiind vorba de o reclamă a Berăriei Dreher din 1910, deținută acum de Muzeul Maghiar al Comerțului și Turismului.

Pe lângă portretul Sfântului Florian (240-304), fost căpitan al unei legiuni romane, convertit la religia creștină, aflăm și povestea tragică a acestuia și modul în care a sfârșit, dar și minunile pe care le-a săvârșit. Conform unei legende, Sfântul Florian, în tinerețea sa, a stins o casă în flăcări cu puterea rugăciunii și astfel din secolul XV a devenit patronul pompierilor și al altor meserii precum cele de hornar, brutar, olar, fierar și berar.

De asemenea, curioșii mai pot vedea “Ierbarul” renumitului botanist italian Pietro Andrea Mattioli (1501-1577), apărut prima dată în 1544, ediția expusă fiind din 1586. Până în secolul XVIII acest ierbar a fost tipărit în mai mult de 80 de ediții, fiind tradus în toate limbile mari europene și era mândria bibliotecilor de mănăstire.

Tot aici găsim și notițele lui Kristóf Simai despre modul de preparare a unor mâncăruri, la care a lucrat timp de 17 ani. Pe lângă numeroasele curiozități, el publică primele patru rețete cu porumb și cartof și tot la el apar prima dată ardeiul și roșiile în mâncare. Cartea conține 627 de rețete.

În expoziția de la Târgu-Mureș remarcăm faptul că în rândul ordinelor călugărești atribuțiile zilnice erau foarte clar împărțite - partea de slujire, cea de producere a ostiei, partea de farmacie, de producere a vinului, agricultura etc., toate fiind componente distincte, însă parte a aceluiași angrenaj. (sursa- agerpres.ro)

  • Costin - November 7, 2019, 9:43 am
    Există cumva, vreo referire și la monahii ortodocși sau greco-catolici din zonă? Sau au fost excluși de dl.Soos din vederile sale „ecumenice”?

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval