TÂRNĂVENIUL - LA TEMELIA INDUSTRIEI CHIMICE ROMÂNEȘTI (VIII)


Categorie: Istoric
|
29-01-2020
Nr: 17 (7.726)
|
Autor: PETRU LECHINTAN, Târnăveni
|

În anul 1922, la numai 6 ani după intrarea în funcțiune a uzinelor “NITROGEN”, a fost întocmit primul studiu amplu al electrificării regionale a României denumit “TRANSCARPATINA”. La baza acestui proiect a stat Centrala termoelectrică a Complexului Chimic NITROGEN, din Târnăveni, care folosea gazele naturale și era echipată încă din anul 1916, de la punerea în funcțiune a acesteia, cu 2 turbo-generatoare de 6 MW, respectiv 7.5 MW, la tensiunea de 5.5 kW trifazat, turbine LANG și generatoare GANZ.

În legătură cu această centrală termo-electrică, între anii 1931-1936 au fost construite liniile electrice aeriene de 60 kW Târnăveni-Prostea Mare și Târnăveni-Ocna Mureș, după care, în anul 1941, capacitatea de producție a termocentralei a crescut prin montarea unui grup nou de 12 MW, puterea instalată devenind 30 MW. Astfel, rolul uzinelor NITROGEN, pe lângă fabricarea unei game

largi de produse chimice: carbid, licromat, acid sulfuric, acid clorhidric, sodă caustică ș.a., prin centrala termo-electrică creștea și rolul producerii energiei electrice, centrala termoelectrică a Nitrogenului devenind unitate de bază a sistemului electro-energetic din Centrul Transilvaniei, conectată la sistemul electro-energetic național.

În anul 1920, odată cu intrarea în funcțiune a uzinei metalurgice “MICA”, pentru prelucrarea minereurilor cupro-aurifere, în locuințele salariaților celor 2 societăți NITROGEN și MICA s-a instalat iluminatul electric. Electrificarea micuțului oraș, de numai 4.709 locuitori, realizându-se mult mai târziu, în anul 1942. Grija celor două societăți industriale față de angajații și specialiștii lor era una foarte mare. Pentru aceștia a fost construită o colonie de blocuri și case particulare, spațioase și de mare confort, cantină în incinta uzinei, școală, dispensar medical, casă de oaspeți pentru specialiștii și colaboratorii din țară și din străinătate, ajutoare pentru școlarizarea copiilor. Clădirea Școlii profesionale pentru pregătirea viitorilor meseriași, situată în interiorul uzinei, fabrica fiindu-le școală. Cazarea și îngrijirea acestora era asigurată în așa-zisul “Căminul de Ucenici”, foarte aproape de la intrarea în cele 2 fabrici. Îmi aduc aminte cu mare plăcere de mari personalități ale acestor 2 societăți industriale, nucleul de bază al dezvoltării industriei chimice românești, de neprețuit pentru orășelul de pe malul Târnavei Mici, cei care au locuit în această colonie: ingineri sau noblețea unor adevărați profesioniști, corifei ai celor 2 uzine, unii dintre ei fiindu-mi profesori: inginerii Gheorghe Botezatu, Gheorghe Macavei, Vieru Alex, Botoroaga Vasile, Nistor Antonie, doctorul Mircea Lechintan, internist de mare clasă, vărul tatălui meu Zaharie, familia doctorilor Gesticone și Alexandru Deac, cei care se ocupau cu mare rigurozitate de controlul periodic al sănătății muncitorilor din cele 2 societăți industriale, după anul 1948, angajați ai Combinatului Chimic Târnăveni. Dumnezeu să-i odihnească în pace, acolo sus, de mult duși între îngeri. Remarcabile și de mare importanță au fost, la vremea aceea, capacitățile lunare de producție ale celor 2 uzine, astfel: NITROGEN - carbid 2.000 t, feromangan 350 t, sodă caustică 150 t, clor gazos 40 t, acid clorhidric 25t, clorură de calciu 30 t, ALUMINĂ HIDRATATĂ 55 t. Uzina metalurgică MICA: concentrate aurifere 1.000 t, aur 30,7 kg, argint 300 kg, plumb 60 t, acid sulfuric 300 t, sulfat de aluminiu 72 t, bicromat de sodiu 1 t. În același an, capitalul celor 2 societăți era de 500 milioane lei, în timp ce societatea NITROGEN avea 1.586 de angajați, iar societatea MICA 522 de angajați.

(Va urma)

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval