CONVORBIRI LA “CUVÂNTUL LIBER” INTERLOCUTOR: DR. ING. MIHAI TOMȘA


Categorie: Diverse
|
12-02-2020
Nr: 27 (7.736)
|
Autor: VASILE BOTA Foto: OANA BOTA
|

- Sunteți decanul agronomilor mureșeni, dar și un vrednic pomicultor, proprietarul unei livezi de excepție. Ce așteptări aveți de la vremelnicii guvernanți pentru relansarea agriculturii din România?

- În primul rând, aștept ca toți cei care hotărăsc destinele țării să conștientizeze că agricultura este șansa națiunii române de a prospera. Avem condiții pedoclimatice deosebite, nu întâmplător România este considerată “Grădina Maicii Domnului”. Consider că de urgență trebuie să se constituie un colectiv de specialiști de înaltă calificare, buni patrioți, indiferent din ce partid fac parte, de religie, naționalitate. Aceștia să elaboreze un program de scurtă, medie și lungă durată pentru dezvoltarea agriculturii și industriei alimentare. Trebuie să se scoată de la naftalină programele întocmite înainte de 1990, privind combaterea eroziunii solului, desecări, irigații, dezvoltarea zootehniei etc. Trebuie doar să fie actualizate și puse în practică indiferent de ce partid este la putere. Să ajungem în stadiul de-a nu mai exporta materii prime: grâu, floarea soarelui, rapiță, ci produse finite: preparate din carne, uleiuri vegetale, produse de panificație etc.

Un alt aspect de care să se țină cont este legat de stimularea și coordonarea asocierii cultivatorilor și a crescătorilor de animale între ei și cu procesatorii din industria alimentară. Apoi trebuie adaptată legislația europeană la condițiile concrete din România; stimularea și încurajarea fermelor mici și mijlocii. Prin aceste măsuri avem posibilitatea de a dezvolta satul românesc, de a-i păstra

pe tineri în sate și a pune în valoare tradițiile locale.

Vreau să amintesc și despre un sector neglijat în ultimii treizeci de ani, mă refer la dezvoltarea silviculturii, fiindcă avem milioane de hectare cu teren neproductiv, în pantă, unde nici iepurii nu au ce mânca, fiind supuse și eroziunii. Aceste terenuri se pot stabiliza prin lucrări de împăduriri. Se știe că cel mai mare consumator de bioxid de carbon sunt frunzele, iar prin lucrările de amenajări silvice vom regla temperatura și umiditatea atmosferică. Numai în județul Mureș se pot împăduri peste 20.000 de hectare anual, iar la nivel național 300- 400.000 de hectare. Europarlamentarii români să militeze pentru acordarea subvențiilor agriculturii și silviculturii din România, la nivelul țărilor cu o agricultură performantă.

- Seceta prelungită din ultimii ani pune în pericol siguranța unor producții din sectorul vegetal. Ce soluții tehnice și organizatorice propuneți?

- În zona noastră nu trebuie să ne plângem. Rezerva minimă de apă din sol și precipitațiile prognozate ne vor permite să realizăm o producție normală dacă se respectă lucrările agrotehnice. Din multitudinea de aspecte tehnice aș aminti: acolo unde nu s-au executat arături de toamnă, în primăvară să se lucreze cu utilaje agricole care nu întorc brazda, grape cu discuri, combinatoare, freze, iar acolo unde este posibil să se înființeze culturi de primăvară, inclusiv a porumbului cu mașini de semănat, direct în miriște. Cerealele de toamnă să fie grăpate cu grapa cu colți reglabili, imediat ce se poate intra pe teren, pentru a reduce evaporația prin distrugerea crustei. Arăturile de toamnă să fie lucrate cu grapa cu colți ficși, dotată cu un nivelator. Pentru seceta din vară și primăvară să ne pregătim de irigații, procurându-ne din timp pompe și aripi de ploaie. La noi în județ există o posibilitate pentru irigarea a 20.000 de hectare.

- Sunteți un cunoscut și apreciat specialist în chimizarea agriculturii. Cum trebuie să se aplice o fertilizare chimică la culturile agricole?

- O agricultură intensivă, performantă nu se poate realiza fără o suplimentare a hranei necesare dezvoltării plantelor. Baza acestui sistem de agricultură trebuie să fie asolamentul. Mă refer la faptul că o cultură să nu revină pe același teren decât după minimum 4 ani. Azotul, un element de bază într-o fertilizare, trebuie să-l producem în fermă prin introducerea în asolament a leguminoaselor perene și anuale. O cultură de lucernă sau trifoi lasă în sol, pe lângă 20.000 kg masă organică și 250-300 kg de azot organic. Îngrășarea suplimentară are la bază o analiză de sol, care să ne spună ce macro și micro elemente sunt deficitare și în ce cantitate, pe fiecare cultură. La o fertilizare conform Memoriului agrochimic, trebuie să se țină cont și de necesarul de micro-elemente: sulful la sfecla de zahăr și floarea soarelui, bromul pentru pomi și viță de vie, zincul la porumb etc. Deficitul de macro și micro elemente se poate completa prin fertilizare totală, aplicată odată cu tratamentul fitosanitar.

- Apicultorii sunt nemulțumiți de tratamentele fitosanitare efectuate “după ureche”. Cine poate comercializa și aplica tratamente fitosanitare la culturile agricole?

- Cum am mai spus, agricultura este o știință și este de neconceput să se practice de oameni neinstruiți, fără o pregătire de specialitate. Un lucru trebuie înțeles de toată lumea, agricultura nu se face fără pesticide. Astăzi sunt diferite comentarii despre excluderea produselor chimice. Nu se poate, și vă dau un singur exemplu. În România se cultivă aproximativ 3 milioane de hectare cu porumb. Pentru combaterea buruienilor de pe un hectar avem nevoie de 6 zile om pe hectar. Pentru 3 milioane de hectare, am avea nevoie de minim 12 milioane zile om. Unde găsești o asemenea forță de muncă? Porumbul fără pesticide nu se poate cultiva. Toți cultivatorii trebuie să înțeleagă că au obligația de a aplica corect aceste substanțe, să le aplice numai în perioadele prescrise în instrucțiunile de utilizare și când au o eficiență maximă, în doze recomandate, cu o aparatură corect reglată. Pentru realizarea acestui deziderat, cultivatorii trebuie să fie bine instruiți, acțiune ce se va realiza în anii următori prin rețeaua națională de protecția plantelor.

- Ce părere aveți despre pregătirea profesională a specialiștilor din agricultura?

- Lasă de dorit și se impune o reformă rapidă a sistemului de învățământ agricol, începând cu cel preuniversitar. Liceele agricole să revină și în subordinea Ministerului Agriculturii, iar clasele de specialitate să redevină cu profilul agronomie, horticultură, zootehnie, medicină veterinară, industrie alimentară. Aceste licee să fie conduse de specialiști agricoli de înaltă calificare, nu de profesori de cultură generală. În programa școlară, practica agricolă să reprezinte 60 la sută din activitatea școlară și să se realizeze în ferme performante. În învățământul gimnazial din mediul rural să fie predate din nou disciplinele de agricultură și să se înființeze loturile didactice pe lângă fiecare școală.

La învățământul universitar să se reducă numărul de studenți, iar practica agricolă să se susțină în unități de producție. Absolvenții acestor universități să se regăsească în producție, iar rectoratele să urmărească traseul profesional al acestor absolvenți. Pe vremuri, în fiecare comună era organizat învățământul agrozootehnic de masă, de către intelectualii satelor și ASTRA. Să știți că în țările din occident creditele bancare pentru agricultură sunt condiționate de o pregătire de specialitate.

- Ce părere aveți despre Camerele Agricole?

- Nu cunosc legea privind înființarea Camerelor Agricole. Consider că sunt necesare, cu condiția să nu fie implicat politicul în organizarea lor.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval