SESIZARE PRIMITĂ DIN SÂNPETRU DE CÂMPIE


Categorie: Politic
|
13-02-2020
Nr: 28 (7.737)
|
Autor: VIOREL CONȚIU
|

În urma interviului publicat, realizat cu primarul comunei Sânpetru de Câmpie, interviu din care am aflat câte ceva în legătură cu proiectele de accesare a fondurilor nerambursabile, fie ele guvernamentale, fie europene, dar și proiecte finanțate din fonduri proprii, proiecte care au fost derulate anterior, ori sunt în desfășurare, am fost contactați de doamna Mădălina Roșca, dorind să facă unele precizări și să-și exprime câteva nemulțumiri. Am răspuns invitației primite și ne-am deplasat din nou în comuna Sânpetru de Câmpie.

SĂ CUNOAȘTEM MAI BINE COMUNA SÂNPETRU DE CÂMPIE

Comuna Sânpetru de Câmpie este situată în Câmpia Transilvaniei, în partea de nord-vest a județului, la granița cu județele Bistrița-Năsăud și Cluj, pe drumul județean 152, la 40 km de Târgu-Mureș și 70 km de Cluj-Napoca, pe drumul național 16. Comuna cuprinde șase sate: Sânpetru de Câmpie (reședința comunei), Dâmbu, Tușinu, Sângeorgiu de Câmpie, Satu Nou și Bârlibaș. Se întinde pe o suprafață de 6.384 ha. Conform recensământului din 2011, comuna are o populație de 3.060 de locuitori. Populația este în scădere față de recensământul din 2002, când avea 3.181 de locuitori. Structura etnică arată astfel: români (78,89%), rromi (12,84%), maghiari (6,67%). Pentru 1,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Sub aspect confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,35%), reformați (6,5%), martori ai lui Iehova (1,93%) și penticostali (1,54%). Pentru 1,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Sânpetru de Câmpie este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Lucian-Minodor Pogăcean, a fost promovat de Partidul Național Liberal și a fost ales în funcție în anul 2016. Consiliul local are următoarea componență, pe partide politice: Partidul Național Liberal - 5 consilieri, Partidul Social Democrat - 2, Partidul România Unită - 1, Partidul Alianța Liberalilor și Democraților - 1, Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat - 1, Asociația Partida Rromilor “Pro-Europa” - 1. Obiectivele turistice din zonă sunt: Biserica de lemn din Tușinu, Biserica Reformat-Calvină din satul Sânpetru de Câmpie, o construcție din secolul al XIV-lea, cât și Lacul Sângeorgiu. Pe pagina de internet a Primăriei Sânpetru de Câmpie este publicat un singur proiect pentru anul în curs, denumit «“Acum pentru incluziunea socială a rromilor din Sânpetru de Câmpie”, în cadrul programului: “Dezvoltare locală, combaterea sărăciei și creșterea incluziunii rromilor”, finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021».

O PRECIZARE NECESARĂ

Scopul pentru care redacția ziarului “Cuvântul liber” organizează periodic deplasări prin localitățile județului și stabilește întâlniri cu primarii comunelor este de a face cunoscute problemele cu care se confruntă administrațiile locale și realizările dintr-o comună. Acest demers poate fi benefic, deoarece, multe persoane pot învăța din experiențele altora. Asta se întâmplă în caz că articolul este citit. Pentru a fi citit un articol, trebuie ca măcar primăriile să se aboneze la ziar. Desigur, articolele publicate pot fi citite și pe internet, dar dacă nu sunt tipărite, este mai dificil de a căuta articolul, după trecerea timpului. În cazul de față, doamna Mădălina Roșca, cea care ne-a făcut sesizarea, a precizat că la dânsa se referea primarul comunei, care afirmase în interviu că a oferit un spațiu pentru activitate privată unei familii de tineri din Târgu-Mureș. Nu este din Târgu-Mureș, este din Sânpetru de Câmpie.

DRUMURI DESFUNDATE ÎN COMUNĂ

Mergând pe străzile comunei, am constatat că foarte puține străzi sunt pietruite. Sunt străzi pline de noroi. Ce-i drept, omul la țară mai are un car, tras de cal, mai are o mașină, sau tractor, dar nu se poate urca un drum desfundat, în orice condiții meteorologice. Unele case de pe dealuri, mai izolate, sunt foarte afectate, fiindcă nu doar locuitorii acelor case întâmpină dificultăți. În caz că e necesară intervenția medicului de familie, a Salvării, a Pompierilor, mașinile nu pot urca dealul. Se pierde timp, se produc pagube materiale și umane. Este vorba de siguranța cetățeanului. Să vedem ce ne relatează interlocutorul nostru: “Problema noastră principală este cea a drumului de acces către locuința noastră. În urmă cu doi ani, soacra mea a depus o solicitare la Primărie, prin care ceruse să se pietruiască strada, dar n-a băgat-o nimeni în seamă. Am venit și noi acasă, cu soțul și băiețelul meu, fiindcă am lucrat în străinătate și am decis să ne stabilim în satul natal. Am fi putut rămâne la Londra, la Târgu-Mureș, la Cluj-Napoca, oriunde. Am discutat de mai multe ori cu domnul primar despre pietruirea drumului. Mi-a promis de fiecare dată că se va rezolva problema, dar nimic mai mult, promisiuni peste promisiuni. Văzând că nu se face nimic, am întocmit o petiție și am solicitat o audiență la dl. prefect Mircea Dușa. Am depus petiția, am discutat problema cu domnul prefect. În baza acestora, Primăria din Sânpetru a primit o scrisoare de la Prefectură, de a avea în vedere să soluționeze problema, pentru asfaltarea drumului. Noi nu am cerut asta, am cerut doar pietruirea străzii. Răspunsul primit de noi, de la Primărie, a fost că nu dispun de bani în bugetul local. Mulțumesc frumos! Asta ar fi principala noastră problemă”.

APA TRECE, PROBLEMELE RĂMÂN...

O comună pentru a se dezvolta sub aspect economic, fie că ar fi vorba despre agricultură, zootehnie, industrie, turism sau altele din sfera serviciilor, trebuie să aibă în vedere cerințele de bază: căi de acces, apă potabilă, canalizare, curent electric, gaz-metan. Interlocutorul nostru ne relatează despre rețeaua de apă și canalizare: “Problema apă-canalizare este una prea complicată ca s-o dezvolt acum. Apă-canalizare, în comună, nu este. În Sânpetru de Câmpie funcționează rețeaua de apă prin magistrala veche. Pentru rețea de apă, comunală și stradală, din păcate, nu este un proiect dus la bun-sfârșit. Proiectul este făcut pe bucăți, pe segmente. Socrul meu, la fel, și-a introdus apa în urmă cu 4-5 ani, pe cheltuiala proprie și l-a costat foarte mult. A trebuit să monteze o conductă de peste 300 m lungime. În caz că se va închide magistrala veche, mulți locuitori din Sânpetru de Câmpie vor rămâne fără apă. Dar este o poveste prea complicată și nu pot spune mai mult. De fapt, nu mă privește. Asta este trista realitate, că nu există un proiect dus la bun-sfârșit și ceea ce s-a făcut, a fost făcut de mântuială. Despre canalizare, aici, în Sânpetru, nu s-a auzit. Rețea de apă, da, se lucrează când și cum, și la cine. Poate va fi și aici o rețea de canalizare, cândva”. Din relatare am înțeles că în comună nu este un proiect de introducere a apei potabile și a canalizării în comună. La alte primării s-au întocmit proiectele, au fost obținute fonduri nerambursabile, s-au introdus rețelele de apă și canalizare. Cetățeanul are de plată lucrarea doar de la poartă, până în locuință, unde și cât dorește, dar nu și pe toată lungimea străzii. La cheltuieli se adaugă plata contorului.

PRIVATIZAREA E ANEVOIOASĂ CÂND NU AI UN SPAȚIU CU UTILITĂȚI

Aflăm în continuare de la interlocutorul nostru, doamna Mădălina Roșca, despre dificultățile pe care le întâmpină prin firma ei, din domeniul serviciilor: “Am o firmă pe care am înființat-o, un salon de coafură și înfrumusețare, dar, momentan nu este în activitate. Este în stand-by, pentru că nu am unde să-mi desfășor activitatea. Spațiul pe care l-am primit de la Primărie nu beneficiază de utilități: nu are gaz, curent electric, apă de la rețea. Chiar dacă ar fi apa introdusă, nu are canalizare, nu are fosă. Toate acestea au rămas pe seama mea, pe cheltuiala mea. Dar nu merită să investesc banii, fiindcă contractul este făcut numai pe o perioadă de trei ani. Este un contract de comodat, prin care nu am de plată o chirie. Dar ce mă fac în caz că după trei ani nu mi se reînnoiește contractul? Deci, visul meu și plăcerea mea de a avea și de a lucra într-un mediu cât mai bun bentru mine și pentru clientele mele, pentru că îmi place ceea ce fac, rămâne deocamdată nerealizat. Voi analiza altă variantă pentru a putea lucra, pentru că începe sezonul de nunți și lumea chiar are nevoie de așa ceva. Femeile, chiar dacă trăiesc la țară, se aranjează. Până începe sezonul, în luna aprilie sau mai, voi găsi un spațiu adecvat”.

APELE PLUVIALE AU RESTRICȚII DE CIRCULAȚIE PRIN ȘANȚURILE DRUMURILOR

Ceea ce am remarcat în comună este lipsa șanțurilor pentru apele pluviale. Acolo unde sunt, nu sunt întreținute. Partea bună a lucrurilor este că cei care au probleme de echilibru, fie ele și doar temporare, n-au cum să cadă-n șanț. Aflăm și despre astea următoarele: “Tot satul arată jalnic, începând de la șanțuri, drumuri, tot ceea ce ar însemna curățenie. O altă problemă ar fi, chiar dacă nu cred că ar ține de Primărie, ci, mai degrabă de noi, oamenii din comună. Prin fața școlii trece un pârâu, care, chiar în dreptul porții de intrare are niște gropi mari. Trotuarul trece peste gropile respecive. O parte din gardul de la școală, exact în dreptul șanțului, este rupt. Pe acolo trec zilnic zeci de copii care se urcă în microbuzul școlar. Oricând s-ar putea întâmpla să fie împins un copil, voit sau nu, ca apoi el să cadă în gropile acelea. Situația mi se pare a fi o lipsă de orice interes. Nu știu cine ar trebui să se ocupe de așa ceva, dar eu am zis, poate că o voi rezolva-o eu: merg cu un metru, doi, în lungime, de plasă de sârmă și voi astupa spărtura din gard. Sunt acești copii mici, de grădiniță. Aici, la școala asta, vin toți copiii din comună. S-au desființat școlile în Sângeorgiu, Tușin, la Bârlibaș e dărâmată clădirea, la Dâmb mai funcționează doar la jumătate capacitate. Aici e un alt aspect. Clădirile sunt lăsate în paragină. Nu mai interesează pe nimeni starea lor, dar s-ar putea face ceva pentru binele comunei, să aducem investitori cărora le putem oferi spații fără plata vreunei chirii și astfel ar avea vreo 20-30 de oameni un loc de muncă. Aici sunt o grămadă de oameni care lucrează și fac naveta la Dej, te miri pe unde”.

CUM SE FACE COLECTAREA DEȘEURILOR ÎN COMUNĂ

Despre colectarea deșeurilor aflăm în continuare: “În fiecare zi de vineri vine mașina de salubritate. Fiecare familie își scoate la poartă gunoiul, în saci, în container. Dar coșurile stradale de gunoi au fost distruse toate, în timp. Chiar dacă avem instalate camere de luat vederi și comuna este supravegheată, nu s-au identificat făptașii. Avem și pază în comună, dar nu știu pe unde este. La Londra, dacă te vede polițistul că ai aruncat pe stradă un chiștoc de țigară, vine după tine și plătești o amendă de 80 lire sterline. Și acolo este mizerie, dar nu de amploarea asta. Am înțeles că acum sunt foarte puțini asistați social la Primărie, față de cum a fost anterior și e mai dificil să se facă curățenie. Dar putem organiza o campanie de curățenie, cu participarea oamenilor din comună și cred că nimeni n-ar refuza. Asta s-ar putea organiza toamna și primăvara. Au rămas multe case nelocuite. Mai demult, fiecare își curăța șanțul din fața casei. Acum, se pare că nici nu sunt obligați, cei care mai locuiesc încă, așa că apa iese pe trotuar, pe stradă, prin curțile caselor și rezultă noroaie peste tot”.

 

  • Camelia Cocaci - February 13, 2020, 3:35 pm
    Nimic mai adevărat. Păcat de parintii nostri care încă mai spera la mai bine. Măcar un pic: drumuri, apă, canalizare. Ar trebui luate cu foarte multă seriozitate toate aceste nevoi.

  • Anonim - February 13, 2020, 9:42 pm
    E DIN VINA PRIMARILOR!!!!!!
    BANII PRIMIȚI MERG LA EI ÎN BUZUNAR


Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval