GRATUIT... LA OPERA DE TREI PARALE

Distribuie pe:

Ca să nu rămână mai prejos decât Guvernul (care a muncit o noapte întreagă ca să redreseze România în 25 de ordonanțe), Parlamentul s-a pus și el pe treabă, rezolvând, etern nerezolvata problemă a învățământului. Știrea a trecut oarecum neobservată, populația fiind ocupată cu alte chestiuni de importanță națională, precum profilul psihologic al lui Dincă și al neamurilor lui Dincă până la gradul IV, cu guvernul Orban II, care se pregătește de învestitură ca să dea jos viitorul Guvern Orban III, și cu alegerile anticipate, care o să instaleze Guvernul Orban IV, care o să construiască spitale și autostrăzi.

Ca să nu mai lungim vorba, lucrurile cu învățământul stau în felul următor: la începutul săptămânii, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a votat într-o ședință scurtă și îndesată, nu mai puțin de 33 de modificări la Legea educației, noua pravilă urmând să fie trimisă spre analiză președintelui țării, care, din două-una: ori o promulgă, ori n-o promulgă. Dacă o promulgă, ea intră, numaidecât, în vigoare. Dacă n-o promulgă, supărarea o să fie mare pentru că, printre altele, elevii n-o să aibă gratuitate la teatru și la operă...

Scurt și la obiect: potrivit noii legi, minoritățile vor susține examene în limba maternă nu doar la Evaluarea Națională, la Bacalaureat și la admiterea în universitățile multiculturale, ci la orice facultate, program de master și doctorat. Prin urmare, studentul minoritar va putea obliga universitatea să îl testeze la admitere în limba sa maternă, astfel că toate universitățile, indiferent dacă au sau nu secții în limbile minorităților, vor fi nevoite/obligate să pună la dispoziția candidaților minoritari subiecte de admitere în limba lor maternă. Astfel, alineatul (12) al articolului 46 din Legea Educației se modifică și va avea următorul cuprins: “(12) În sistemul de învățământ la toate nivelurile, specializările, programele, programele de studii, ciclurile de studii și formele de învățământ, proba examenului de absolvire și examenul de admitere se organizează cu respectarea principiului echității și asigurării egalității de șanse și se susțin, la alegere, în limba în care au fost studiate disciplinele respective, conform legii”. (Nu se precizează conform cărei legi, dar oferta e generoasă: de exemplu, conform legii atracției universale, conform legii vaselor comunicante, conform legii lui Arhimede, conform legii lui Ohm, conform legii conservării lucrului mecanic, omenirea neducând, slavă domnului, lipsă de legi.)

O altă prevedere a legii “conform legii” este că, pe viitor, nicio clasă în limba maternă nu se poate înființa sau desființa fără acordul organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României: art. 63 alin 2 litera b): “organizarea, reorganizarea, desființarea oricăror formațiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale existente, se pot realiza cu avizul conform al Ministerului Educației și Cercetării, Comisiei de învățământ și tineret a Consiliului Minorităților Naționale, aflat în coordonarea Departamentului de relații interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, și al organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României”.

Ca să nu fim bănuiți/acuzați de orientări anti-europene și pro ruse, reproducem, cuvânt cu cuvânt, explicația unui specialist în materie, prof. univ. dr. Mircea Miclea, de la UBB Cluj-Napoca, fost ministru al educației (sursa edupedu.ro):

“Prin acest paragraf, se poate ca o universitate care nu are secție în maghiară sau germană să fie obligată să organizeze admitere în limba în care a studiat. Ceea ce încalcă autonomia universitară, pentru că tu îi spui universității cum să organizeze admiterea, chiar dacă nu are secție. Iar în final, paragraful de lege este ambiguu, pentru că introduce totuși sintagma în condițiile legii. Oriunde ar da examen de admitere un absolvent al unei minorități din România, universitatea - chiar dacă nu are secție în limba lui - este obligată conform acestui paragraf să îi facă subiectele în limba în care el a învățat. Am studiat chimia în maghiară, vin la Universitatea din București care nu are secție în maghiară, dar universitatea trebuie să-mi facă subiectele la admitere în limba maghiară ca să fie în acord cu acest paragraf. Ceea ce este: 1) o încălcare a autonomiei universitare și 2) introducerea unei inegalități. Se încalcă principiul ca la o secție să se dea examen într-o altă limbă decât specificul secției. Dacă eu, ca român, mă duc la o secție maghiară, atunci secția maghiară din universitate este obligată, conform acestui paragraf, să îmi facă mie subiectele în limba română, deși eu vreau să fiu admis la secția de limbă maghiară. E aberant, este încălcarea autonomiei. Este o împiedicare a libertății de a decide subiectul și pune sub semnul întrebării angajamentul studentului de a studia domeniul respectiv în limba respectivă. După părerea mea, această generalizare a prevederilor paragrafului inițial de lege la toate ciclurile de învățământ încalcă autonomia universitară și el nu trebuie promulgat. El este în contradicție cu alte paragrafe care spun că universitățile au dreptul să-și organizeze admiterea”.

Modificarea - mai notează sursa citată - vine în contextul în care UDMR (inițiatoarea proiectului adoptat de Senat) încearcă să obțină de la guvernul Orban crearea, la Miercurea Ciuc și Cluj-Napoca, a unor birouri separate în care să-și conceapă propria programă școlară, subiectele de examen pentru elevii maghiari. Apariția birourilor ridică întrebări privind capacitatea de a asigura confidențialitatea subiectelor de examene, având în vedere că Centrul Național de Evaluare și Examinare s-a confruntat și în trecut cu suspiciuni de scurgere a subiectelor. În plus, minoritățile vor obține autonomie aproape totală în a-și crea programele școlare și subiectele pentru toate examenele naționale”.

... Dar, să nu privim lucrurile cu încrâncenare: legea are și prevederi foarte bune, ca de exemplu: “decontarea navetei școlare și gratuitate pentru elevi la accesul la muzee, concerte, teatru, operă, film”.

... E bine că s-a rezolvat, în sfârșit, situația învățământului. Ce-i drept, nu e zi lăsată de la Dumnezeu fără vreo bătaie cruntă între elevi, transmisă live pe facebook, fără vreo ambulanță care să transporte un adolescent drogat la spital, fără vreo copilă pipăită pe la colțuri, fără vreun coinac isteț, care intră cu mașina lu' tata direct în pom și e pus, eventual, sub control judiciar. Dar astea sunt aspecte colaterale...

E bine, e foarte bine că s-a dat liber la muzeu și la... opera de trei parale.

P.S. Potrivit recensământului din 2011, în România, trăiesc următoarele minorități: maghiari, romi, ucrainieni, germani, ruși lipoveni, turci, tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci, evrei, cehi, polonezi, italieni, chinezi, armeni, ceangăi, macedoneni. Acești elevi vor susține examenele în maghiară, romă, germană, ceangăiască, chineză, greacă, ebraică etc. Dar avem și cetățeni “cu etnie nedeclarată”.

Aceștia vor da examene... într-o limbă nedeclarată.

Abia așteptăm să promulge dl Iohannis legea, încât elevii - viitorul patriei - să poată viziona, de exemplu, opera “Paiațe”, gratis și... într-o limbă nedeclarată.

Lasă un comentariu